La Primăria Suceava, reforma bugetară pare să funcționeze cu dublă măsură. În timp ce angajaților de rând li s-au suprimat sporurile pe motiv de neimplicare efectivă în proiectele europene, conducerea instituției și-a dublat, practic, indemnizațiile pentru aceeași activitate.
Sub pretextul „implicării în proiecte cu finanțare externă”, s-au acordat majorări de până la 50%, care ridică veniturile principalilor decidenți la sume comparabile cu salariile președinților de consilii județene sau chiar ale miniștrilor.
Cel mai mare beneficiar al acestor majorări este primarul municipiului Suceava, Vasile Rîmbu. Acesta încasează lunar o indemnizație brută de 32.603 lei – adică aproximativ 19.073 lei net – pe lângă pensia aferentă funcțiilor deținute anterior, printre care se numără și cea de manager al Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou”.
În absența acestei majorări de 50%, indemnizația de primar ar fi fost de „doar” 21.735 lei brut, respectiv 12.714 lei net. Interesant este și modul în care a fost implementată decizia de majorare. Deși legal atribuția îi revenea chiar primarului, documentul a fost semnat în locul său de secretarul municipiului Ioan Ciutac și de șeful Direcției Juridice, Paul Iftimie – o decizie cel puțin discutabilă din punct de vedere administrativ.
Nici viceprimarii nu rămân mai prejos. Dan Ioan Cușnir, în urma aceluiași mecanism de majorare, primește o indemnizație brută de 28.980 lei, adică aproximativ 17.000 lei net. Fără acest plus de 50%, indemnizația sa legală ar fi fost de 19.320 lei brut (circa 11.300 lei net). Aceeași sumă este încasată și de celălalt viceprimar, Daniel Ungurian.
Oficial, sporurile sunt justificate prin prevederi legale care permit majorarea indemnizațiilor pentru „implicarea în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau rambursabile, precum și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR)”. Însă legea vorbește despre un procent „de până la 50%”, stabilit în funcție de numărul și valoarea proiectelor. Așadar, decizia este una subiectivă și discreționară – iar în cazul Sucevei, s-a aplicat direct procentul maxim.
Ironia sorții este că aceste majorări au fost aplicate într-o perioadă în care noua conducere a Primăriei Suceava anunța o serie de măsuri de austeritate. În numele eficientizării cheltuielilor, au fost concediați salariații deveniți pensionari și au fost tăiate sporuri salariale pentru angajații care nu ar fi fost „implicați efectiv” în proiectele europene – o măsură ce a vizat aproximativ 15 persoane.
Sporul eliminat pentru aceștia era același care, în cazul conducerii, justifică astăzi sume semnificative în plus la indemnizație. Primarul Vasile Rîmbu estima atunci că aceste tăieri ar aduce o economie de peste 200.000 lei pe lună. Practic, o economie la baza sistemului bugetar care acoperă, în parte, creșterea veniturilor de la vârf.
Trebuie precizat că această practică nu este nouă. Și fosta conducere a municipiului – primarul Ion Lungu, alături de viceprimarii Lucian Harșovschi și Teodora Munteanu – a beneficiat de aceleași majorări de 50%, în baza aceleiași justificări.
Cu alte cuvinte, vorbim de un model perpetuat, susținut de o legislație care oferă largi posibilități de interpretare și de recompensare „în funcție de implicare” – un criteriu ce poate fi oricând invocat și rar verificat.
În timp ce edilul-șef și adjuncții săi își suplimentează veniturile din bani publici, cu sume care depășesc cu mult nivelul salariului mediu din România, simplii funcționari sau angajați contractuali se văd nevoiți să accepte reduceri. Iar sucevenii, cei care contribuie lunar la bugetul local, rămân spectatori ai unui sistem în care cuvântul „implicare” devine o monedă de schimb convenabilă – dar selectivă.
Rămâne întrebarea: la ce nivel începe și unde se termină implicarea reală într-un proiect cu fonduri europene? Iar răspunsul pare să depindă, la Suceava, nu atât de muncă, cât de funcție.
