Festivalul Internațional „Mihai Eminescu” de la Dumbrăveni, o ediție istorică plină de emoție, cultură și legături strânse peste Prut: „Avem datoria să-l cinstim pe Mihai Eminescu, pentru că este cel mai mare poet al nostru, care ne face mândri să spunem că suntem români”

Comuna Dumbrăveni a devenit din nou capitala culturală a județului Suceava, găzduind luni, 15 iunie 2026, cea de-a XIX-a ediție a Festivalului Internațional „Mihai Eminescu”. Manifestarea din acest an s-a remarcat printr-o participare istorică a elitelor culturale și academice din România și Republica Moldova, momentele de profundă încărcătură emoțională succedându-se atât în aer liber, cât și în cadrul dezbaterilor din interior.

Evenimentul a debutat în parcul central din Dumbrăveni, pe Aleea Clasicilor, un loc simbolic unde, în urmă cu exact 124 de ani, pe 15 iunie 1902, a fost dezvelit bustul marelui poet național Mihai Eminescu în prezența boierului Leon Ghika.

Continuând această tradiție a cinstirii valorilor naționale, în cadrul acestei ediții au fost dezvelite două noi monumente. Secretarul comunei, Mihai Chiriac, alături de Doina Dabija, au dezvelit bustul scriitorului Nicolae Dabija, în timp ce bustul poetului Grigore Vieru a fost dezvelit de fiul acestuia, Călin Vieru, împreună cu primarul din Dumbrăveni, Ioan Pavăl. De asemenea, un al doilea bust din bronz al lui Grigore Vieru a fost donat comunității de către fiul său și va fi amplasat în incinta Centrului Cultural „Academician Eugen Simion”.

În același parc, invitații au admirat o statuie deosebită a lui Mihai Eminescu, prezentată succint de academicianul Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române.

Primarul comunei Dumbrăveni, Ioan Pavăl, a ținut să mulțumească tuturor celor prezenți, amintind o mărturisire emoționantă a regretatului Nicolae Dabija, care i-a spus în trecut că s-a plimbat prin parcul localității pentru a călca pe urmele lui Eminescu, subliniind datoria comunității de a-l cinsti permanent pe cel mai mare poet al românilor.

„Vreau să mulțumesc tuturor celor care și-a făcut timp să vină la Dumbrăveni și sper că facem o treabă bună. Marele poet Nicolae Dabija mi-a spus la un moment dat că s-a plimbat prin parcul de la noi pentru a călca pe urmele lui Eminescu. Nu știu dacă Eminescu chiar a pășit prin acest parc, dar noi avem datoria să-l cinstim, pentru că este cel mai mare poet al nostru, care ne face mândri să spunem că suntem români”, a dezvăluit Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni.

Partea a doua a festivalului s-a mutat în interior, generând un dialog la nivel înalt între reprezentanții celor două maluri ale Prutului. Primul vorbitor, academicianul Ioan Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române, a subliniat valoarea sacră a operei eminesciene și a evidențiat faptul că geniul literar a realizat unirea românilor, prin călătoriile și scrierile sale de la Nistru până la Tisa, cu mult înainte ca actul politic să se împlinească.

„Eminescu a depășit firea obișnuită a lucrurilor, este reperul etern. Prin creația lui, Eminescu a ajuns divin”, a transmis Ioan Aurel Pop.

În cadrul discursului său, reputatul istoric le-a transmis celor care au venit pentru prima oară la Dumbrăveni că expresia „o gură de rai” își are explicația aici, pe aceste meleaguri, și nu a ezitat să ironizeze tendințele tehnologice actuale, afirmând că „cu această inteligență artificială este favorizată prostia naturală”.

Un moment deosebit a fost marcat de delegația sosită din Republica Moldova, de la Sângerei, condusă de primarul Arcadie Covaliov, care i-a înmânat oficial academicianului Ioan Aurel Pop titlul de cetățean de onoare al orașului Sângerei.

De asemenea, președintele Academiei de Științe din Moldova, Ion Tighineanu, a vorbit despre eforturile de unificare prin intermediul culturii și științei, amintind de recent înființatul Consiliu Academic Român ca un instrument de reîntregire a comunității științifice.

„Dacă toată comunitatea științifică va avea o voce puternică, aceasta va fi ascultată și auzită și în felul acesta vom realiza ceea ce ne dorim”, a arătat președintele Academiei de Științe din Moldova.

Veteranul festivalului, academicianul Mihai Cimpoi, recunoscut ca cel mai de seamă eminescolog în viață, a punctat detalii despre posteritatea poetului, amintind că opera lui Eminescu a fost tradusă recent în ebraică, reprezentând cea de-a 102-a limbă din lume în care se poate citi geniul eminescian.

„Unii vorbesc de mine că sunt cel mai mare eminescolog. Poate cel mai înalt, că au fost alții poate mai buni, cum ar fi George Călinescu sau Eugen Simion. Noi, românii de peste Prut, mulțumim domnului primar că ne-ați adus aici și vreau să spun că imperialismul nostru este unul cultural, și nu unul cu drone și rachete”, a spus cu umorul său bineștiut Mihai Cimpoi.

Totodată, academicianul Wilhelm Dancă a lansat un îndemn public: „Vă rog să nu uitați să citiți nu doar poezia lui Eminescu, ci și proza lui Eminescu, pentru că este la fel de valoroasă”.

Perspectiva istorică a fost completată de Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, care a vorbit despre importanța reformelor și a personalității lui Spiru Haret în configurarea culturii secolului al XX-lea.

„Fără Spiru Haret nu am avea cultura secolului al XX-lea. În tot ceea ce a făcut a luat din ideile lui Cuza, Kogălniceanu, dar și Eminescu. Este o perioadă în care sensul cuvintelor a luat-o razna, iar reforma este obligatorie, dar cu sensul din DEX”, a precizat Ioan Cristescu.

Acesta a oferit și premii pentru 12 elevi din Dumbrăveni care s-au remarcat prin rezultate excelente în diverse domenii de activitate.

Marele premiu al festivalului din acest an i-a fost decernat academicianului Ion Mereuță, președinte al Academiei de Științe Medicale „Gheorghe Țîbîrnă” din Republica Moldova. Unul dintre trofee a rămas în județ, fiind acordat lui Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, în timp ce fiii marilor scriitori din Basarabia, Călin Vieru și Doina Dabija, au primit din partea comunității cheia comunei Dumbrăveni.

De asemenea, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, prin protopopul Doru Ionel Budeanu, a oferit distincții importante: Ordinul „Mușatinii” i-a fost conferit lui Ioan Cristescu, iar Ordinul „Crucea Bucovinei” a fost înmânat rectorului Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, academicianului Mihai Cimpoi și fostului secretar de stat Nicolae Brînzea.

Evenimentul s-a încheiat într-o atmosferă artistică de excepție, publicul fiind încântat de interpretările sopranei Arlinda Morava și ale elevei Eliza Bursuc. Finalul galei a aparținut artistului emerit al poporului din Republica Moldova, Gheorghe Țopa, ale cărui piese cu puternic mesaj patriotic și unionist, precum „Vă iubesc, popor român” și „Veniți acasă, măi copii”, au smuls ropote de aplauze și au lăsat lacrimi în ochii celor prezenți în sală.