Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava a sărbătorit 100 de ani de existență iar evenimentul dedicat centenarului a avut loc marți, în Sala de Artă „Elena Greculesi”, participând oficialități județene și locale, cât și invitați de la instituții culturale din țară și județ, reprezentanți ai Universității „Ștefan cel Mare” Suceava. La această întâlnire au participat și reprezentanți ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și mulți oameni de cultură.
Directorul Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” , doctor Gabriel Cărăbuș, a vorbit celor prezenți despre parcursul acestei instituții, menționând susținătorii acestui proiect extraordinar de important pentru comunitate. În anul 1909 s-a discutat prima dată despre înființarea unei biblioteci publice în orașul Suceava, dar abia în 1914 s-au declanșat acțiuni concrete pentru strângerea de fonduri în vederea realizării ei.
Momentul favorabil a sosit însă după încheierea războiului, respectiv în 1920, când la inițiativa profesorului dr. Eusebie Popovici – unul dintre promotorii modernizării orașului – se pun bazele înființării Bibliotecii Centrale a Sucevei. Susținătorii principali ai proiectului au fost dr. Eusebie Popovici și preotul Mihail Sârbul. Cei doi s-au aflat alternativ la președinția societăților „Școala Română” și „Casa Națională”, societăți care vor contribui la înființarea bibliotecii. Noua instituție gravita în jurul Liceului „Ștefan cel Mare”, era o inițiativă privată și răspundea nevoilor comunității, în special ale elevilor. În seara zilei de 12 decembrie 1923, prima bibliotecă publică a Sucevei își deschidea porțile într-un imobil vechi din centrul orașului.
„Cum s-ar putea vorbi despre educație sau cum ar fi viața culturală a comunităților fără instituția numită bibliotecă”, s-a întrebat directorul Gabriel Cărăbuș.
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a fost prezent la evenimentul prilejuit de centenarul instituției sucevene și a felicitat angajații care contribuie zi de zi la desfășurarea activității.
„Am avut șansa să fiu la cârma acestui județ, sărbătorind centenarul de mai multe ori, când au împlinit 100 de ani Gările Burdujeni și Ițcani, Palatul Administrativ, Uzina Electrică, Muzeul, Liceul „Ștefan cel Mare”, Liceul de Fete, Uzina de Apă. Când ai nevoie de niște date, vii și răsfoiești aici, la bibliotecă. Este locul unde s-au păstrat cel mai bine. Am constatat, la un moment dat, că suntem foarte zgârciți în informații despre istoria adevărată, reală a Bucovinei. Mie mi se pare că nici astăzi noi nu ne-am dat drumul suficient să vorbim despre Bucovina și despre valorile ei. Când am scris cu oi pe munte Bucovina, și mă critică și astăzi unii, poate că în felul lor au dreptate, și poate-s vinovat că nu am explicat că nu eu am scris, ci au scris crescătorii de animale de la munte. Dar n-am scris cu chirilice, și mesajul acesta l-am transmis atunci. De aceea, eu cred că noi, folosind această instituție de bază, biblioteca, trebuie să-i călcăm mai des pragul și să vedem valoarea excepțională pe care o are biblioteca, zestrea ei”, a declarat Gheorghe Flutur.
Acesta a vorbit și despre necesitatea înființării unui „hub digital”, cu ajutorul căruia, Biblioteca să fie cât mai prezentă în mediul online.
„Vă fac un îndemn aici. Pentru că sunt mulți suceveni plecați la muncă afară din diverse motive va trebui să mergem cu Biblioteca după ei și online e mai ușor. Trebuie o ofensivă online. Când am citit câți copii suceveni se nasc în Marea Britanie m-am gândit că oare noi nu putem face o ofensivă să ne ducem către ei să le spunem despre Bucovina, să vorbim mai mult? Sigur că ei vin și acasă dar aș putea spune că din păcate după Revoluție zona asta a noastră a fost campioană la migrația forței de muncă. Părerea mea este că și cu Biblioteca trebuie să ajungem pe acolo pe unde sunt comunități de români, de bucovineni. Sunt niște provocări la care mă gândesc și vă invit să meditați pentru că văd foarte mulți oameni cu carte, oameni cu drag de cultură, de Bucovina și sunt convins că vor rezona cu aceste lucruri”, a completat Gheorghe Flutur.
