FOTO Viața Liberă
Ritmic Suceava

Sfânta Sofia din Istanbul s-a deschis vineri ca moschee pentru prima dată după 86 de ani, relatează dpa. Adhan-ul – chemarea credincioşilor musulmani la rugăciune – a răsunat când deja o mulţime de sute de oameni se adunase în faţa fostei bazilici creştine din secolul al VI-lea.

Măsurile de distanţare pentru evitarea răspândirii coronavirusului au fost ignorate în bună măsură. Oamenii s-au aşezat pe şaluri şi covoare în piaţa dintre Sfânta Sofia şi Moscheea Albastră, iar la barierele de securitate s-au adunat alte zeci care doreau să intre.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care a făcut deja joi inspecţia finală a edificiului, a sosit la Sfânta Sofia împreună cu soţia sa Emine. Erdogan, care purta o mască, mai era însoţit şi de Ali Erbas, şeful principalei autorităţi religioase Diyanet, şi de alţi membri ai cabinetului. Şeful statului turc, care a semnat la 10 iulie decretul care transforma muzeul Sfânta Sofia în moschee, a declarat că ”visurile tinereţii sale” au devenit realitate.

Un panou verde cu inscripţii aurii în turcă, arabă şi engleză afişează acum noua denumire: Marea Moschee Hagia Sophia. Podeaua este acoperită cu un covor de culoare turcoaz aprins, iar perdele albe acoperă, la ora rugăciunii musulmane, mozaicurile cu icoanele Fecioarei Maria sau pruncului Iisus şi alte simboluri creştine. Schelele pentru lucrările de restaurare la monumentul din patrimoniul mondial UNESCO sunt parţial mascate cu un panou mare de culoare maro, cu versete din Coran.

Majoritatea căilor de acces spre moschee au fost blocate, transportul public a fost restricţionat şi au fost desfăşuraţi 21.000 de poliţişti. Guvernatorul metropolei Istanbul, Ali Yerlikaya, a cerut publicului să vină cu patru lucruri: “măşti, covoare de rugăciune, răbdare şi înţelegere”.

Construită de împăratul bizantin Justinian în anul 537, când a fost cea mai mare biserică din întreaga creştinătate, Sfânta Sofia a fost transformată în moschee în 1453 de sultanul Mahomed al II-lea Cuceritorul, după ce otomanii au ocupat Constantinopolul şi şi-a păstrat acest statut până la decretul din 1934 al lui Mustafa Kemal Ataturk, părintele statului turc modern, laic. În 10 iulie anul acesta, Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanţă administrativă din Turcia, a anulat decretul respectiv, iar după câteva ore, actualul preşedinte a semnat un altul, prin care a retransformat edificiul în lăcaş de cult musulman.

Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia, UNESCO şi capi ai mai multor biserici şi-au exprimat îngrijorarea faţă de modificare, însă Erdogan a insistat că este vorba despre “un drept istoric şi suveran al Turciei” şi că vor fi primiţi în continuare turiştii şi credincioşii de orice confesiune. Mai mult, intrarea va fi de acum gratuită.

Conducătorii ortodocşi din SUA şi Grecia urmau să ţină “o zi de doliu”. Arhiepiscopul Epidophoros, întâistătătorul Bisericii Greceşti Ortodoxe din Statele Unite, a informat pe Twitter că s-a întâlnit joi cu preşedintele Donald Trump şi cu vicepreşedintele Mike Pence pentru a discuta “teama noastră gravă” legată de soarta Sfintei Sofia. Pence a afirmat că SUA vor face apel, alături de ortodocşii greci, ca monumentul “să rămână accesibil ca sursă de inspiraţie şi reflecţie pentru orice persoană, de orice credinţă”.

Erdogan a participat în mai, prin videoconferinţă, la prima recitare a unui capitol din Coran la Sfânta Sofia – atunci încă muzeu – cu ocazia comemorării a 567 de ani de la cucerirea otomană a Constantinopolului. Preşedintele, care promovează simbolismul otoman şi îl glorifică pe sultanul Mahomed Cuceritorul, a afirmat că retransformarea Sfintei Sofia în moschee este “a doua cucerire”.

Sursa: Agerpres

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here