Administrația fălticeneană și-a arătat din nou limitele, ținând închisă prima creșă „verde” din România, cea de pe strada Nicolae Beldiceanu din municipiul Fălticeni. Chiar dacă cei din conducerea primăriei au încercat să arunce vina în curtea Ministerului Educației, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean au lămurit situația, după ce cotidianul online Glasul Sucevei a arătat faptul că unitatea a rămas închisă la început de an școlar.
Ba mai mult, primarul Cătălin Coman a afirmat la începutul anului școlar că cei din Ministerul Educației l-ar fi certat că a finalizat prea repede lucrările de construcție și probabil cei de la București nu reușesc să țină pasul cu edilul fălticenean, când Cătălin Coman avea în sertar toate aprobările Ministerului Educației încă de la începutul lunii august.
Mai precis, Ministerul Educației a semnat documentele care permit funcționarea creșei din Fălticeni, iar conducerea IȘJ a numit un director care să administreze această unitate. Primăria ar fi trebuit să organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor, atât pentru personal nedidactic cât și auxiliar, dar pentru că aceste concursuri nu au fost organizate și nu s-au ocupat posturile vacante, instituția nu poate funcționa.
Reamintim faptul că această creșă a fost inaugurată cu surle și trâmbițe, la sfârșitul anului trecut. Clădirea a fost ridicată într-un termen record de 4 luni și părea să fie un exemplu de cum ar trebui să fie implementat un proiect. ste vorba de o creşă modernă, de tip nZEB (near-Zero Energy Building), fiind dotată cu 65 de panouri solare şi 43 de panouri fotovoltaice, pentru asigurarea necesarului de energie şi apă caldă din surse regenerabile, iar anvelopa clădirii este foarte bine izolată termic, cu uşi şi geamuri izolante. Astfel, consumul de energie al clădirii clasifică această construcţie ca fiind una cu performanţă energetică ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea exploatării normale este foarte scăzut. În acest mod, consumul anual specific de energie primară este estimat la 107,46 [kWh/m2an] (mai mic decât limita impusă pentru respectarea cerinţei nZEB la clădirile pentru învăţământ din zona climatică IV, de 170[kWh/m2an]), fiind cu 37% mai mic (peste limita impusă prin PNRR, de 20%). Conform bilanţului între energia regenerabilă şi cea neregenerabilă, 40% din energia consumată este regenerabilă (peste 30%, cât este limita nZEB), iar reducerea emisiei de carbon este de la 36,88 kg/m2an la 14,65 kg/m2an, de 60% (faţă de minimum de 30%).
Din nefericire pentru fălticeneni, se pare că această creșă nu va fi funcțională prea curând, chiar dacă Ministerul Educației a aprobat normele de încadrare pentru personalul necesar funcționării.
