Deputatul AUR de Suceava, Veronica Grosu, trage un semnal de alarmă în Parlament și cere explicații ferme ministrului Finanțelor, Tanczos Barna, în legătură cu datoria publică tot mai împovărătoare a României și lipsa unor măsuri reale de stopare a derapajului economic.
România este în pragul unui colaps fiscal fără precedent, avertizează deputatul Veronica Grosu într-o interpelare oficială adresată ministrului Finanțelor. Cu o datorie publică ce a explodat în ultimii ani și cu dobânzi din ce în ce mai mari, statul român plătește anual miliarde de euro numai pentru a-și menține liniile de finanțare deschise. În 2023, România a plătit 7 miliarde de euro doar pentru dobânzile datoriei publice, iar în 2024 suma a crescut la 8 miliarde de euro. Iar prognozele nu arată deloc mai bine: în anii următori, costurile vor continua să crească.
„România se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, iar consecințele acestui comportament fiscal iresponsabil încep să se vadă. Plătim dobândă la dobândă, în timp ce școli, spitale și drumuri zac în paragină. Am ajuns să trăim din împrumuturi pentru a plăti alte împrumuturi”, avertizează deputatul Veronica Grosu.
Deficitul bugetar al României s-a triplat din 2019 până în 2024, chiar dacă Produsul Intern Brut (PIB) al țării s-a majorat cu 70% în aceeași perioadă. Dacă în 2019 deficitul bugetar era de aproximativ 35% din PIB, la finalul anului 2024 acesta ajunge la 54%. Iar datoria guvernamentală totală a ajuns la 916 miliarde de lei în septembrie 2024, cu o creștere accelerată față de anii anteriori.
„Deficitul nu doar că a crescut, dar a devenit nesustenabil. În loc să corectăm direcția, continuăm să adâncim gaura neagră a datoriei. Guvernul a împrumutat aproape 200 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2024 – o sumă record și cu peste 25% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut”, se arată în interpelare.
Deputatul atrage atenția și asupra dezechilibrului între cheltuielile statului – care au crescut cu 23,4% – și veniturile bugetare, a căror creștere a fost de doar 13%, în ciuda măsurilor fiscale recente. Aproximativ 50% din datoria publică este denominată în valută, ceea ce expune țara la riscul fluctuațiilor de curs și al deteriorării ratingului de țară.
Interpelarea vine într-un moment de frustrare generalizată în societate, când cetățenii resimt deja efectele directe ale politicilor guvernamentale în buzunar: inflație peste 5%, creșteri de prețuri în lanț și perspectiva sumbră a unor noi majorări de taxe și impozite.
„Românii nu plătesc direct – din propriul buzunar – datoriile țării. Dar le plătesc indirect, prin scăderea nivelului de trai, prin lipsa de investiții în educație, sănătate, infrastructură. Iar când statul rămâne fără bani, se împrumută din nou. Este un cerc vicios care sacrifică viitorul copiilor noștri”, susține deputatul Grosu.
În acest context, deputatul sucevean solicită măsuri urgente de responsabilizare fiscală și chestionarea serioasă a priorităților bugetare:
„Domnule ministru, aveți în vedere reducerea finanțării partidelor parlamentare de la bugetul de stat? Aveți în vedere eliminarea pensiilor speciale și epurarea aparatului de stat de membrii de partid incompetenți? Până când vom continua să hrănim o clientelă politică ce sufocă orice urmă de eficiență economică?”, întreabă retoric parlamentarul.
Interpelarea oficială include o serie de întrebări la care ministrul Finanțelor este obligat să răspundă public, în cadrul procedurii parlamentare:
- Ce soluții are Guvernul pentru reducerea costurilor cu dobânzile la datoria publică?
- Are în vedere majorarea TVA sau a impozitelor pe proprietate în perioada următoare?
- Mai rezistă cetățenii români la noi scumpiri generate de incompetența guvernanților?
În încheiere, deputatul Veronica Grosu invocă o frază memorabilă a gânditorului Petre Țuțea: „Români, nu vă mai alegeți conducători care nu-și iubesc țara”.
