Dan Nichiforel este candidatul USR – PLUS la funcția de președinte al Consiliului Județean Suceava. Acesta este un personaj nou în politica suceveană, un candidat atipic, dar cu calități reale și care ar putea veni cu o perspectivă nouă asupra administrației județene. Dan Nichiforel a lucrat între 1983 și 1999 la SC Rulmenți SA Suceava, iar ulterior a ocupat funcții de conducere în cadrul unor companii din Germania și Statele Unite ale Americii. Revenit recent în țară, candidatul USR – PLUS a primit propunerea de a candida la șefia CJ Suceava și astfel a devenit unul dintre candidații cu șanse importante la alegerile locale din 27 septembrie.
Cotidianul online Glasul Sucevei a realizat un interviu cu Dan Nichiforel, pe care vi-l prezentăm în cele ce urmează.
Glasul Sucevei: Cine este Dan Nichiforel?
Dan Nichiforel: Un sucevean, născut în Vatra Dornei care a făcut școala în municipiul Suceava, Școala gimnazială nr. 1, Colegiul Național „Petru Rareș”, apoi Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iași, sunt inginer, specializat în „Mașini unelte și scule”. Mi-am făcut stagiatura la Intreprinderea de Mașini Unelte Suceava, după care, din 1983 și până în 1999 am lucrat numai la Intreprinderea de Rulmenți din Suceava, unde am ocupat rând pe rând, funcțiile de șef de secție, director tehnic, manager, director comercial și în 1999 am emigrat în Germania pentru a performa în profesia mea de inginer, specializat în domeniul rulmenților. Am lucrat pentru cel mai mare producător de rulmenți din Germania, se cheamă FAG Kugelfischer timp de 8 ani de zile. În cei opt ani de zile am fost șef de proiect pentru mai multe proiecte de fabrici noi de rulmenți în Europa de Est, în Kosice – Slovacia, în Debrecen – Ungaria, Bârlad și Brașov – România. În 2007 am trecut oceanul și am profesat de asemenea, într-o companie producătoare de rulmenți speciali, în Pittsburgh – Pennsylvania, Bearing Service Company, unde am început ca șef de proiectare și după doi ani am primit postul de vice – președinte și am administrat una din ramurile companiei, era o corporație cu șapte ramuri. Acea ramură funcționa pe teritoriul Europei, în Serbia și am lucrat acolo până în 2018, 11 septembrie, când m-am oprit și m-am întors în țară. M-am întors în Suceava, inițial am vrut să-mi iau o vacanță, nu prea am avut concedii în ultimii 20 de ani și am zis să-mi iau un concediu cumulat. Am fost cu soția în Grecia, și în primăvara anului acesta, în ianuarie defapt, era iarnă, fiind într-un dialog pe Facebook cu un sucevean, am primit un mesaj de la un tânăr USR – ist, „domnule director”, mă știa de la Intreprinderea de Rulmenți Suceava, „eu sunt Sorin, sunt membru USR, avem nevoie de un om ca dumneavoastră, vreți să veniți cu noi?”. Am crezut că este o glumă, m-am întâlnit cu el la o cafea, mi-a explicat că chiar au nevoie de cineva. Am intrat, am stat de vorbă, le-am povestit cine sunt. Ei m-au îndemnat să particip la alegerile lor interne. Am intrat în aceeași zi cu Dinu Zară, pe 26 ianuarie, anul acesta. Eu am participat pentru un post de consilier județean. N-am reușit decât să ajung pe poziția a IX – a, pentru că nu mă cunoștea aproape nimeni, am apărut cu două zile înainte de alegerile interne. După aproximativ o lună am participat la alegerile pentru Consiliul Local, am prins poziția a III – a, care este eligibilă. Între timp, Dinu a plecat. S-a scos din nou pentru alegeri postul de candidat pentru președenția Consiliului Județean. M-am înscris. Am participat cu Daniel Nicolae Popescu, care este deputat USR de Suceava, din Câmpulung Moldovenesc. Colegii mei mi-au acordat mai multe voturi mie decât lui și așa am devenit candidatul USR – ului pentru postul de președinte al Consiliului Județean. A avut loc o negociere în cadrul alianței USR – PLUS, iar în urma negocierilor, alianța a decis că eu trebuie să particip pentru această poziție și aici suntem.
G.S.: În ce constă oferta electorală a alianței USR – PLUS Suceava pentru alegerile locale ce se vor desfășura în acest an?
D.N.: Oferta este defapt un program de guvernare locală, în zece puncte, este destul de voluminos, program care este structurat pe o latură economică mai întâi, pentru că toate proiectele din cele zece domenii conținute în acel program, trebuiesc finanțate. Cu actualul buget de la Consiliul Județean, care are trei mari surse, sursa județeană locală, contribuțiile de la bugetul național și atragerea de fonduri naționale, practic nu s-a reușit să se facă mai nimic, în zona de investiții, în zona de dezvoltare, pentru că mai tot bugetul este destinat întreținerii, consumului, funcționării aparatului Consiliului Județean și a primăriilor în general. De aceea, programul nostru are în primul rând o latură economică care prevede investiții și dezvoltări de zone, firme productive care să extindă baza de impozitare și care să lărgească zona de venituri a bugetului județean dar în același timp noi avem prevăzute măsuri foarte clare și avem în echipa noastră de consilieri, cum să reușim să atragem mai multe fonduri europene pentru că uitându-mă la ce s-a întâmplat, de exemplu în ultimii patru ani, Suceava este pe ultimul loc la acest capitol, la atragerea de fonduri europene. Suceava este un județ mare, al doilea ca suprafață, al cincilea ca și populație și ultimul la atragerea de fonduri europene. Deci, în programul nostru aceste două lucruri sunt esențiale, după care, avem capitole foarte detaliate care prevăd investiții în infrastructură, drumuri județene, dar și centuri ocolitoare pentru că ele vor fi transferate de la Ministerul Trasporturilor către autoritățile județene și primării și bineînțeles că vor fi transferate cu finanțare cu tot, deci ne vom ocupa de drumuri, nu numai județene, drumuri municipale. Noi nu mai vrem să auzim de drumuri de pământ în cele cinci municipii, nici în cele 11 orașe, măcar, și vrem ca și în comune să fie, drumurile principale măcar, asfaltate. Vrem să introducem infrastructură, rețele de apă, canalizare, energie electrică, gaz metan și vrem de asemenea să introducem investiții în zona de mediu. Toate aceste lucruri sunt conținute în viziunea și în strategia USR – ului, nu numai la nivel național care vin de fapt din stategia europeană, din acel pact verde – Green Deal și bineînțeles din acel next generation EU, care este deja bugetul european aprobat pentru următorii 7 ani. Noi de acolo vrem să ne pregătim să atragem cât mai mult. Consiliul Județean și consilierii nu pot face proiecte și nici nu pot atrage bani, dar pot conecta primăriile, pot conecta Consiile locale, pot conecta mediul de afaceri din municipii, pot conecta ONG – urile care pot face treaba asta și au nevoie, mai ales că în noul context al noului buget european, toată lumea vorbește despre cele 80 de miliarde. Da, e frumos, se pune o plăcintă pe masă de 80 de miliarde, dar în România există 40 de județe, există capitala României, există Guvernul României, toate fondurile europene se atrag practic prin trei ministere ale Guvernului României unde există niște unități de management. Este o ordonanță de urgență dată acum câteva zile, ca să fie transferate la cele 8 ADR-uri, agenții de dezvoltare regională. Județul Suceava face parte din ADR Nord – Est, agenția este la Piatra Neamț și bineînțeles că există și acele OI – uri, care sunt unități de audit care participă la închiderea cercului pentru atragerea de bani prin fonduri europene. OI – ul pentru Nord – Est există la Iași. Nu intrăm în detalii, eu le cunosc în amănunt, ideea este că vrem să mărim foarte foarte mult capacitatea Consiliului Județean în atragerea de fonduri europene. Uitându-mă la colegii mei, chiar și din media locală, s-a creat așa un fel de imagine pentru cetățeni, precum că președintele Consiliului Județean, consilierii județeni nu pot pentru că că în subordine au opt instituții, există Spitalul Județean, DGASPC, Muzeul Bucovinei, mai există niște școli speciale și Aeroportul și că asta ar fi de administrat la nivelul Consiliului Județean. Ei dacă, cumva este așa, mie mi se pare un lucru foarte fals, neadevărat. Cetățenii când votează președintele CJ pe un buletin de vot separat și consilierii județeni pe un alt buletin de vot, ei nu votează niște administratori pentru cele 8 instituții de care am pomenit, ci votează pentru creșterea prosperității localităților unde locuiesc, și chiar așa este, codul administrativ prevede așa ceva, are capitole speciale de descentralizare, deja Guvernul României a legiferat, a dat acele ordonanțe de urgență în ceea ce privește Agențiile de Management, în legătură cu Ministerul Transportului pentru transferul lucrările centurilor ocolitoare, pentru drumurile europene și naționale care tranzitează localitățile unui județ și din punctul ăsta de vedere, sarcina principală a unui președinte CJ și a CJ-ului este să canalizeze finanțarea pentru proiectele celor 114 consilii locale. Ele nu sunt în subordine, nici primăriile nu sunt în supordinea președintelui CJ, dar poate să existe o colaborare astfel încât toate aceste UAT – uri să fie conectate la CJ, la președintele CJ încât, până la urmă proiectele locale să primească sprijin nu numai logistic, nu numai sub formă de no – out, de îndrumări, de broșuri, ci în realitate finanțări pe proiectele lor.
G.S.: Cine sunt colegii dumneavoastră care fac parte din echipa USR de la nivelul județului Suceava?
D.N.: Avem o echipă puternică, o listă completă de consilieri la CJ, lista este deschisă de Radu Adrian Rey, un tânăr economist, performant, din Vatra Dornei. El candidează și la Primăria Vatra Dornei. Este președintele partidului PLUS la nivel județean. Lista este continuată de Vasile Boca care este vice – președinte în USR, județul Suceava, în continuare este vorba despre Iulian Cimpoieșu, care candidează și la Primăria Șcheia. Lista continuă cu Radu Ciornei, care este specialistul nostru pentru politici de sănătate publică. Este medic, cercetător la USV și a fost foarte util și ne este foarte util mai ales în noul context al pandemiei, al crizei sanitare. Lista continuă cu Mary Gheorghiță, ea candidează la Primăria orașului Broșteni. În continuare, pe listă există Mihai Papuc de la PLUS, putem continua lista cu Bogdan Mândruță și mai sunt încă zece persoane care nu sunt pe poziții eligibile, dar participă la programul despre care am vorbit. Lista de la Consiliul Local al Municipiului Suceava începe cu președinta partidului USR, Teodora Munteanu, care participă pentru poziția de primar și este prima pe lista de la CL, a doua este Lorena Ignătescu, pe poziția a treia este Dan Nichiforel. Este puțin atipic, dar așa este, așa s-a întâmplat în competiția noastră internă. Lista continuă cu Cristin Masloschi, după care pe listă există Claudiu Macsim de la PLUS și cred că mai sunt vreo trei – patru persoane pe poziții mai puțin eligibile.
G.S.: În câte unități administrativ teritoriale veți avea candidați pentru primării?
D.N.: Cred că vom avea în jur de 67 de UAT – uri, poate 70.
G.S.: Cum vedeți evoluția USR în sondajele de opinie?
D.N.: Este un procent, astăzi, de exemplu, am văzut la nivel național, de 17,4%. Pentru prima dată am văzut că a fost măsurată alianța URS – PLUS și nu ca partide individuale. Avem același procent și la nivel județean. Cifra asta este mai puțin interesantă pentru noi, pentru noi este interesant că acum trei luni de zile, cele două partide, PLUS și USR, nu aveau mai mult de 12%. Tendința, trendul de creștere al acestei cifre este interesant pentru noi. Deci există potențial de creștere și noi ne-am apucat de treabă, în pre – campanie, în campanie, să încercăm să ținem acest trend crescător al acestor procente, care până la urmă sunt niște sondaje cu precizia și imprecizia pe care le știm cu toții.
G.S.: Care sunt principalii candidați USR în care vă puneți speranțele, mai ales în orașe și comune din jurul municipiului Suceava?
D.N.: Eu am încredere în toți, în toți dintre ei. Bineînțeles că noi știm ce s-a întâmplat la europarlamentare și la prezidențiale. Cu precizie maximă știm că am lua 35% din voturi în municipiul Suceava și ne punem foarte mari speranțe în Teodora Munteanu pentru municipiul Suceava. Avem candidați puternici și la Rădăuți, Ionuț Agape, îl avem pe George Mîndruță la Fălticeni, îl avem pe Radu Rey la Vatra Dornei, pe Ștefan Pavăl la Câmpulung Moldovenesc, o avem pe Cristina Pavel la Gura Humorului, candidat PLUS. Avem încredere în toți. Avem comune cu peste 10.000 de locuitori și suntem convinși că vor reuși să câștige încrederea votanților, a cetățenilor. Îl avem pe Iulian Cimpoieșu la Șcheia.
G.S.: La câte procente sperați la nivel de județ?
D.N.: Ținta mea personală este să atingem scorul bun pe care l-am avut la europarlamentare. Într – adevăr localele sunt cu totul altceva, se votează candidați și nu partide dar noi ne-am dori foarte mult să atingem măcar același nivel pe care l-am avut la europarlamentare. Asta înseamnă pe județ 22.000 de voturi, iar 35% în municipiul Suceava.
G.S.: Câți primari nădăjduiți să aveți în județ?
D.N.: Cât mai mulți, toți își doresc treaba asta. Noi nu avem niciun primar. Pentru noi și un primar ar fi un progres. Ne dorim să avem primari, un partid fără primari, nu are rațiunea de a exista pe termen lung, adică devine un partid auxiliar cu riscul de a fi absorbit, cu riscul de a fi integrat în partidele mari care au putere de absorție mare.
G.S.: Ce propuneți pentru județ?
D.N.: Avem programul în zece puncte, el va fi public în cel mai scurt timp. Sunt lucruri de substanță, discutăm de investiții, de sănătate, de învățământ, discutăm de cultură, de turism, de agricultură, discutăm de zona montană. Acolo cred că am cuprins absolut tot ce ține de județul Suceava, acele măsuri au fost extrase din programul național care are 24 de puncte. Noi fiind un partid de centru-dreapta, suntem un partid care milităm pentru crearea de locuri de muncă, ca și lucru esențial, pentru investiții, pentru unități productive, tot ce înseamnă producție, producție industrială, producție în construcție, producție agricolă, producție de orice fel. Milităm pentru orice înseamnă într-o economie plus valoare. Ea este singura care poate fi capitalizată, iar capitalul, nu mă feresc să spun lucrul acesta, reprezintă singura sursă de prosperitate pentru locuitorii unui teritoriu, cum este județul Suceava, un teritoriu mare.
G.S.: În afară de alianța cu PLUS, ați negociat sau aveți de gând să negociați și alte alianțe preelectorale?
D.N.: Nu, n-am negociat. Nu vom mai negocia alte alianțe. Vom vedea ce se întâmplă după alegeri. Natural, am putea negocia cu toate partidele democratice, cu partidele de centru, cu partidele de dreapta. Partidele pot negocia cu oricine dar partidele USR și PLUS s-au născut dintr-un fel de reacție de repulsie la tot ce s-a întâmplat în iarna lui 2017, ce s-a întâmplat în continuare prin 2018, ce s-a întâmplat prin așa zisele atacuri ale regimului Dragnea – Dăncilă. Noi nu urâm PSD-iștii, dar acel PSD a făcut lucruri oribile nu numai pentru județul Suceava, pentru români în general și avem un apetit mai scăzut să încercăm să negociem cu ei, dar într-o situație limită, dacă vor fi lucruri bune pentru cetățenii județului Suceava, nu vom spune nu niciodată. Nu suntem talibani, așa cum s-au grăbit unii să pună niște etichete, prin unii dintre parlamentarii noștri. Suntem niște oameni ca ceilalți, dar niște politicieni deosebiți pentru că altfel de politică cu aceeași oameni, e mai complicat sau mai puțin credibil, după părerea mea.
