Într-o țară în care fiecare decizie politică pare că ne duce cu un pas mai aproape de un abis, România se află, din nou, în fața unui moment crucial. Duminică, la urne, românii sunt puși să aleagă între două variante care, deși par diametral opuse, au un singur lucru în comun: sunt un semnal de alarmă despre starea națiunii.
Elena Lasconi, candidata care nu are experiența necesară pentru o funcție atât de importantă, vine cu promisiuni vagi și cu un discurs care se dorește pro-european și pro-NATO. Din păcate, experiența sa limitată și lipsa unui plan concret o fac să pară un amator într-o funcție pentru care pregătirea este esențială. Totuși, poate că aceasta este varianta mai ușor de „ajutat” – o persoană care, prin învățătura și suport, ar putea să învețe din greșelile sale și să adere la principiile fundamentale ale unei Românii europene și aliate, chiar dacă drumurile sale de până acum sunt departe de a demonstra acest lucru.
Așadar, aceasta este cealaltă alegere: Călin Georgescu. Un nume care a apărut brusc, fără o viziune clară asupra viitorului acestei țări. Georgescu nu doar că este un candidat extrem de controversat, dar se află în mod repetat sub semnul întrebării din cauza legăturilor sale cu Rusia, iar discursul său adesea incoerent și plin de contradicții nu face decât să arunce în aer orice speranță de stabilitate. Călin Georgescu reprezintă mai mult o formă de pericol decât o soluție, un individ care ar putea duce România într-un haos mult mai mare decât cel în care ne aflăm deja.
Astfel, întrebarea care se pune este: Ce alegem? Un amator care poate fi ghidat și poate învăța, sau un nebun care, cu fiecare mișcare, poate distruge ceea ce a mai rămas din această țară? O alegere între o speranță fragilă și un risc imens, între o continuare pe calea europeană și atlantică și o întoarcere la un trecut întunecat.
România nu poate și nu merită să fie condusă de amatori sau de extremiști. În fața acestui răscruce, alegerea nu ar trebui să fie una ușoară, dar trebuie să fie una responsabilă. Este timpul să punem interesele țării înaintea oricărei ideologii și să alegem un viitor pe care să-l putem construi împreună, nu să-l distrugem în numele unor utopii periculoase.
