Comuna Dumbrăveni, Suceava, a fost onorată prin prezența primarului Ioan Pavăl și a directorului Centrului Cultural Dumbrăveni, Gheorghe Vatamanu, la cea de-a XIII-a ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor, desfășurat la Chișinău în perioada 31 august – 1 septembrie. Evenimentul din acest an a avut genericul „Eminescu și artele”.
Congresul, care a reunit personalități de marcă din Republica Moldova și România, a fost organizat de Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”, Primăria municipiului Chișinău, Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural, Biblioteca Municipală B.P. Hașdeu și Primăria comunei Dumbrăveni, sub egida Academiei de Științe a Moldovei și a Academiei Române. Evenimentul a fost inițiat și coordonat de Acad. Mihai Cimpoi, președintele Congresului Mondial al Eminescologilor.
La această ediție a Congresului au participat personalități de renume, printre care s-au numărat Acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Ion Hadârcă, vicepreședinte și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, Preotul Maxim Melinti, consilier cultural la Mitropolia Basarabiei, precum și reprezentanți ai României: Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române (participare online), europarlamentarul Maria Grapini, Prof. Catinca Agache, Prof. Tudor Nedelcea și Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni.
Unul dintre punctele de atracție ale congresului a fost expoziția „Orizont Plastic Eminescian”, care a prezentat desene realizate de copii români din diverse țări, inclusiv Anglia, Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Republica Moldova, România și Turcia. De asemenea, au fost expuse lucrările Doamnei profesor de Arte plastice Simona Luminița Cozma, care au ilustrat poeme eminesciene. Aceste desene au fost anterior prezentate și la Săptămâna Internațională de Cultură Română din Hamilton, Ontario, Canada, în iulie.
Cu ocazia acestui eveniment, a fost lansat și Albumul „Orizont Plastic Eminescian”, care cuprinde toate desenele expuse, subliniind astfel legătura dintre creația artistică și opera marelui poet Mihai Eminescu.
Gheorghe Vatamanu, directorul Centrului Cultural Dumbrăveni a prezentat un referat cu titlul „Mihai Eminescu – un fiu cu mare nume al comunei Dumbrăveni”.
La jumătatea lunii martie a anului 1949, după statistici, primăvara avea să aducă cu ea și vestirea îngerească, că în pântecele căminăresei Raluca Eminovici, s-a zămislit un prunc de parte bărbătească, ce va avea un spirit poetic de excepție și va fi mai apoi numit „Luceafărul poeziei românești”.
Familia Gheorghe și Raluca Eminovici, domiciliați la conacul boierului Costache Balș din Dumbrăveni, avea să primească al 7 lea lor copil, Mihail, ce se va naște în toiul iernii, și ulterior, avea să fie fascinat de lumea ce a descoperit-o în copilăria sa, pe la curtea moșierului.
Noi dumbrăvenenii, purtăm în cultura noastră un sentiment de profundă prețuire față de personalitatea și opera marelui scriitor român MIHAI EMINESCU, după modelul înaintașilor noștri, care, imediat după moartea poetului a ridicat, în semn adâncă prețuire, un monument statuar în centrul satului, în centrul parcului boieresc.
În vara anului 1902 prințul Leon Ghika, urmaș al renumitei familii de boieri Balș, un iubitor de cultură și politician cu nume, împreună cu soția sa principesa Ecaterina( Balș) , în urma documentării întreprinse, și cu ceva timp de așteptare după sculptorul Oscar Sphate, hotărăsc și ridică în semn de omagiu și mărturie peste veacuri, un bust din bronz pentru Mihai Eminescu.
Evenimentul, avându-l în centrul atenției pe omagiat, a fost înnobilat de prezența invitaților cu mare nume din înalta societate de atunci – preotul Vasile Gheorghiu, Oscar Sphate, Cincinat Pavelescu, Petre Grădișteanu, Alex. Davila, Dimitrie Anghel, prințesa și prințul Jean Ghika, Alex. Vlahuță, I. A. Rădulescu, C.N. Bour, Victor Murariu, S. Fl. Marian, Constantin Berariu, N. Vlaicu, Șt. O. Iosif, L. Tempea, D. Nanu și alții.
Aceștia și toți cei prezenți la manifestarea culturală, au văzut inscripționat pe soclul de piatră pe care era așezat bustul: Aci s-a născut Eminescu, pe o parte și pe cealaltă Mihail Eminescu. Tot pe soclu a fost prinsă o placă aurie, gravată cu o strofă din poezia poetului – Dintre sute de catarge. Ne-nțeles rămâne gândul, Ce-ți străbate cânturile, Zboară vecinic, îngânându-l, Valurile, vânturile.
Acest monument, primul într-o localitate rurală, dedicat lui M. Eminescu, a dăinuit peste ani și mulți care au îndrăgit opera poetului, au trăit momente emoționante de omagiere.
Alteța Sa Regina Maria, aflată într-o misiune umanitară în primăvara anului 1917, va fi găzduită la Dumbrăveni de prințul Leon Ghika la conacul boieresc, sub streașina căruia, în parc, sta bustul rece de bronz al mentorului său într-ale poeziei.
Anii celui de-al doilea război mondial au distrus în multe moduri și patrimoniul cultural românesc. La Dumbrăveni, din motive ciudate, a fost luat bustul de bronz al poetului de pe soclul de piatră , spre a-l feri de invadatori și ascuns într-o magazie. După trecerea războiului s-a schimbat regimul social și nu s-a mai putut reface monumentul. Se pare că bronzul din bust a fost topit și folosit la mărirea clopotului Bisericii Ortodoxe din localitate.
Odată cu răsturnarea dinastiei regale, în România și în Dumbrăveni, au venit la putere oamenii Uniunii Sovietice și ai partidului comunist, care au dispus mutarea soclului din centrul parcului în curtea conacului, transformat în spital comunal, unde a stat abandonat lângă șura spitalului.
Și pentru că a fost sortit să fie o mărturie peste veacuri, nu s-a pierdut și după revoluția din 1989, preotul Jaba Constantin, a reușit în anul 1992 să așeze soclul de piatră, la loc de cinste în fața Liceului Dumbrăveni, care poartă numele poetului.
În copilăria mea mergând spre școală, anii 1974-1978, drumul mă ducea prin centrul parcului, unde, la intersecția aleilor principale, prezența mutilată a monumentului statuar mă determina să ocolesc, până când din dispoziția unui activist de partid soclul a fost mutat.
Timpul a trecut și dumbrăvenenii nu au uitat istoria și, memoria colectivă a determinat un grup de inițiativă să înființeze un ,,Festival literar anual Mihai Eminescu,, la Dumbrăveni, ca o continuare a ceea ce înaintașii noștri au început în 1902.
Grupul a fost format de secretarul primăriei Mihai Chiriac, ajutat de mine în calitate de consilier local, preotul Jaba Constantin și sprijinit de acad. Mihai Cimpoi.
La primele ediții au fost invitați și urmașii unchiului poetului ( Ilie Eminovici și cei doi fii din sat Sălageni ,com. Dumbrăveni) care se trag din Ioan Eminovici, unchiul poetului.
Începând cu a doua ediție s-a alăturat grupului, Ioan Pavăl în calitate de primar, dând un plus de valoare evenimentului. Așa s-a ajuns la nivelul când personalitățile participante au permis ridicarea evenimentului la rang de ,,Festival literar internațional,, a cărui desfășurare era prezidată fie de acad. Mihai Cimpoi fie de acad. Eugen Simion.
Dumbrăveniul în vremea anilor 1902 – 1945, număra în jur de 5000 de locuitori, iar astăzi numără 12.600 de locuitori și dacă e să facem un calcul câți ochi au privit spre acest monument în diferite perioade ale istorie, vom obține un număr impresionant de persoane care sunt convinși că poetul Mihai Eminescu, poate fi numit pe drept ,, Un fiu cu mare nume al comunei Dumbrăveni,,
Alăturat de acest temei, aș mai adăuga următoarele:
- – În anul 1921, apare în ediția a cincea aprobată de Ministerul Instruirii – ,, Manual de Limba Română III,, sub numele de ISTORIA LITERATURII pentru școli normale, mențiunea că Mihai Eminescu s-a născut la Dumbrăveni(Bucovina)
- – Poetul însuși îi scrie lui Veronica Micle: îmi amintesc că stăteam ceasuri întregi sub fereastra M-me Heller, soția administratorului moșiei Balș, care cânta la piano. Tata de multe ori m-a descoperit acoloși era vorba în casă, văzând pasiunea mea pentru muzică, ca dânsa să-mi deie lecții”
- – Fratele poetului, Matei Eminescu, în scrisorile sale către Corneliu Botez – 1909, arată că: Aceasta exact în anul 1864, căci era delimitarea și Bălșoaia rugase pe tata ca perfect cunoscător a Dumbrăvenilor, s-o reprezinte tata în comisia de delimitare, vr-o 8 luni a stat tata mai mult la Dumbrăveni și atunci ne-a luat și pe noi, pe mine și pe Mihaiu, care eram în vacanță acasă, și ne-a dus pe acolo. Aici la Dumbrăveni, Mihai aude povestea de dragoste dintre nepoata Bălșoaiei și feciorul lui Hodoroabă din Verești, și va scrie mai apoi pe poarta castelului, cu creta versurile: La castel în poartă calul , Stă a doua zi în spume, Dar frumoasa lui stăpână, A rămas pierdută-n lume.
Temeiuri ar mai fi de prezentat, dar considerăm suficient și vrem să ne asigurăm că legătura dumbrăvenenilor cu marele om al literaturii românești, Mihai Eminescu, este una întemeiată și de nebiruit.
Cu deosebită considerație, Gheorghe Vatamanu, director Centrul Cultural Dumbrăveni, aug. 2024
Congresul Mondial al Eminescologilor rămâne un reper esențial în peisajul cultural internațional, reunind anual experți și pasionați ai operei eminesciene din întreaga lume. Participarea primarului Ioan Pavăl și a directorului Gheorghe Vatamanu consolidează legăturile culturale dintre comuna Dumbrăveni și restul lumii, reafirmând angajamentul acestei comunități față de valorile culturale românești.
