La un an de la preluarea mandatului, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, prezintă un bilanț solid, marcat de investiții record, proiecte de infrastructură demarate sau finalizate și reforme administrative menite să eficientizeze activitatea instituțiilor subordonate. Într-un context economic dificil, cu constrângeri bugetare și limitări administrative, județul Suceava a reușit să înregistreze un ritm accelerat de dezvoltare, semn că administrația județeană a început să livreze rezultate concrete.
Cel mai important capitol al acestui prim an de mandat este infrastructura rutieră. Cu un buget record de 310 milioane de lei, cel mai mare din istoria Consiliului Județean Suceava, pentru modernizarea drumurilor județene, administrația condusă de Gheorghe Șoldan a reușit să asfalteze peste 105 kilometri de drumuri, dintre care aproape 58 de kilometri au fost realizați exclusiv din fonduri proprii. Mai mult, Consiliul Județean a semnat cel mai mare contract de modernizare rutieră din istoria sa, în valoare de 85 de milioane de euro, finanțat prin fonduri europene, aflat acum în procedură de evaluare a ofertelor. Printre tronsoanele reabilitate se numără drumuri care nu au mai fost asfaltate de peste un deceniu, precum DJ 208D Adâncata–Hănțești, DJ 209H Cornu Luncii–Sasca Mică sau DJ 208B Verești–Udești. În total, în anul 2025 s-a turnat asfalt de trei ori mai mult decât media ultimilor patru ani.
Pe lista marilor proiecte de infrastructură rutieră se află și varianta ocolitoare de la Gura Humorului, care se apropie de faza de licitație. Noul proiect tehnic a redus costurile estimate de la 540 la 150 de milioane de euro, făcând posibilă demararea lucrărilor. De asemenea, a fost deblocat și proiectul centurii ocolitoare din Fălticeni, stagnat de peste zece ani, pentru care sunt în derulare procedurile de avizare.
Un alt pilon al dezvoltării îl reprezintă modernizarea Aeroportului „Ștefan cel Mare” Suceava. A fost demarată licitația pentru construirea unui nou terminal de 10.000 de metri pătrați, de aproape trei ori mai mare decât actualele terminale. Până la finalul anului 2025, aeroportul va deveni al doilea din țară care va dispune de cel mai performant sistem de aterizare instrumental, de tip CAT III. Platforma de îmbarcare și parcarea vor fi extinse, iar două companii aeriene noi – Wizz Air și Animawings – vor opera curse regulate din Suceava.
La capitolul investiții cu finanțare externă, între octombrie 2024 și octombrie 2025, Consiliul Județean a atras fonduri de peste 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea județului. Acestea vizează modernizarea Spitalului Clinic Județean de Urgență, reabilitarea Bibliotecii Bucovinei, a Muzeului de Științele Naturii și a altor clădiri publice din municipiul Suceava.
După inundațiile care au afectat comunitățile din Broșteni, Ostra și Stulpicani, administrația județeană a intervenit prompt, alocând peste 20 de milioane de lei din bugetul propriu pentru refacerea infrastructurii, rețelelor de apă, canalizare și electricitate, dar și pentru sprijinirea familiilor sinistrate. „Broșteni – șantierul solidarității” a devenit un exemplu de mobilizare și implicare rapidă în fața unui dezastru natural.
În plan cultural și turistic, anul 2025 marchează începutul unei noi etape pentru Cetatea de Scaun a Sucevei. A fost semnat contractul pentru eliminarea infiltrațiilor de apă care amenințau structura monumentului, iar Comisia Națională a Monumentelor Istorice a aprobat două proiecte-pilot de „restaurare transparentă”, un concept unic în România. Tot aici este în pregătire o parcare modernă cu 133 de locuri. În paralel, lucrările la noul Muzeu de Artă sunt în plină desfășurare, iar alte două muzee se află în fază de proiect.
Consiliul Județean derulează și alte investiții semnificative: poarta de intrare și punctul de belvedere de pe Drumul Talienilor, aproape finalizarea lucrărilor de decolmatare a lacului de acumulare Solca, reabilitarea clădirii CNIPT din centrul Sucevei și restaurarea „Casei Tatos” din Fălticeni.
În plan administrativ, Gheorghe Șoldan a inițiat o amplă reformă a aparatului Consiliului Județean, reducând personalul cu peste 20%, de la 220 la 173 de posturi. Reorganizarea a continuat la DGASPC Suceava, unde numărul funcțiilor de conducere a fost redus la jumătate, iar 75 de posturi au fost eliminate. Scopul acestor măsuri este eficientizarea cheltuirii banului public și creșterea performanței instituțiilor subordonate.
Tot în 2025, administrația județeană a alocat cea mai mare sumă din ultimii ani pentru sportul sucevean – 2,5 milioane de lei – susținând handbalul, fotbalul, rugby-ul, voleiul și programele dedicate copiilor.
Raportul bugetar arată o gestiune riguroasă a fondurilor publice. Cheltuielile de personal au fost cu 9 milioane de lei mai mici decât prevederea bugetară, iar cele pentru bunuri și servicii au fost reduse la 70% din nivelul planificat, generând economii de 12 milioane de lei fără afectarea activității instituțiilor.
„Am reușit să facem mai mult cu mai puțin”, a subliniat Gheorghe Șoldan.
Printre proiectele preluate și continuate se numără redeschiderea Palatului Administrativ după incendiul din 2021, finalizarea punctului de belvedere Skywalk de pe Rarău, recepția Drumului Talienilor și a punctului aeromedical de la Câmpulung Moldovenesc, precum și progresul în lucrările de alimentare cu apă și canalizare pentru Aeroportul Suceava și Parcul Industrial Bucovina I.
„Am demonstrat, împreună cu echipa mea, că se poate face performanță în administrație. Suceava are nevoie să recupereze decalajele față de alte județe, iar acest lucru se poate realiza doar prin investiții, transparență și responsabilitate”, a transmis Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean.
După un an de mandat, Gheorghe Șoldan își reafirmă angajamentul de a continua proiectele începute și de a accelera ritmul de dezvoltare al județului.
„Da, mai sunt multe de făcut, dar am aceeași determinare ca în prima zi de mandat. Vom continua să muncim pentru oameni, pentru fiecare comunitate din județ. Pentru Suceava. Pentru oameni. Doamne ajută!”, a încheiat Gheorghe Șoldan.
