Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, a transmis o listă de proiecte către Ministerul Dezvoltării pentru a fi incluse la finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Șeful administrației județene a arătat că lista trimisă conține 27 de proiecte mari, precizând că România are la dispoziţie 30 de miliarde de euro pentru refacerea după perioada de pandemie. Gheorghe Flutur a detaliat pentru săptămânalul Glasul Sucevei lista proiectelor depuse pentru a fi finanțate prin PNRR.
„Trebuie să vă spun că am trimis o listă de 17 proiecte mari și am cerut să mai includă încă 10 mari proiecte pe domenii care nu erau, la sfârșitul anului trecut, prevăzute, dar care înțeleg că vor fi prinse pentru că Programul Național de Redresare și Reziliență se completează până la 15 aprilie și se trimite din nou la Bruxelles”, a declarat președintele Gheorghe Flutur.
Infrastructura rutieră este una dintre principalele domenii în care șeful administrației județene își dorește să atragă cât mai multe fonduri. Unul dintre cele mai importante proiecte vizează varianta ocolitoare a orașului Gura Humorului.
„Aș începe întâi cu aceste proiecte la care noi avem documentație și sunt pregătite. În primul rând, aș vrea să vorbesc de proiectele de infrastructură. Și vorbesc de proiecte care sunt cu implicarea directă a Consiliului Județean Suceava. E vorba de varianta ocolitoare Gura Humorului, de Șoseaua Nordului, de drumul expres al Nordului – Suceava – Vatra Dornei – Bistrița – Dej – Satu Mare. Știți bine că aici s-a licitat studiul de fezabilitate. Noi avem un acord semnat cu Ministerul Transporturilor, ne-am angajat să înființăm o unitate de implementare, centurile ocolitoare să le facem noi, Consiliul Județean, pe bani europeni. Pentru că Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc aveau studii de fezabilitate, noi ne-am concentrat și am scos la licitație, cu acordul Ministerului Transporturilor, centura ocolitoare Gura Humorului. O bugetăm din banii noștri, urmând ca banii să-i recuperăm de la Ministerul Transporturilor, de la CNAIR. Varianta ocolitoare Gura Humorului are 8,57 de kilometri. E vorba de o platformă de 21 de metri lățime, e vorba de lățimea părții carosabile de 2 x 7 metri, practic vor fi două benzi pe sens. Vom avea acostamente de 2,5 metri pe fiecare parte, separatoare de sensuri, patru poduri, din care două sunt peste apa Moldovei, șase viaducte, intersecții cu DN 17, la Frasin, undeva la Bucșoaia, și cu DN 2E, la Păltinoasa, cu giratoriu, racordarea cu giratoriul și două drumuri județene, drumul care merge spre Valea Moldovei și drumul spre Voroneț. Valoarea estimată este la circa 156 de milioane de euro. Am cerut aceste variante ocolitoare și noi acum vorbim de Gura Humorului pentru că e o zonă unde, în ultimii ani, ștrangularea traficului, mai ales în sezon turistic, este o problemă pentru turiști, o problemă mare de tot”, a explicat Gheorghe Flutur.
Președintele CJ Suceava a menționat faptul că Autostrada7 va ajunge până la Suceava și Siret și nu se va opri la Pașcani, conform informațiilor apărute în ultima perioadă în spațiul public.
„Am avut o discuție cu domnul premier Cîțu despre Autostrada 7 Ploiești – Focșani – Bacău – Pașcani – Suceava – Siret pentru că în spațiul public au apărut diverse probleme ba că mai vine până la Suceava – Siret, ba că nu mai vine. Va veni în mod categoric, însă trebuie să vă amintesc că sub guvernarea PSD s-au scos la licitație patru tronsoane pentru proiectare doar până la Pașcani, de la Ploiești până la Pașcani. Noi, anul trecut, cu guvernarea liberală am scos la licitație, dar e un an întârziere față de celelalte, tronsoanele Pașcani – Suceava, Suceava – Siret, 101 kilometri. Rugămintea noastră a fost ca specialiștii să grăbească studiile de fezabilitate și pe acest tronson și să prindă întreg traseul finanțat din bani europeni – A7. Premierul Cîțu mi-a spus că e foarte preocupat și interesat pentru acest coridor nord – sud, mai ales că este și legătura aceasta directă dintre nordul țării și capitală. Este pe coridorul de transport IX Baltica – Marea Neagră. Este o zonă care numai în punctul de frontieră de la Siret are în jur de 700.000 de autovehicule, anual, care trec, o zonă foarte, foarte circulată și va face tot posibilul să o prindă în Reziliență, în întregime, această autostradă A7”, a declarat Gheorghe Flutur.
Un alt proiect important legat de infrastructura rutieră este cel al drumului care face legătura între Fălticeni, Mălini, Gura Humorului și Borca – județul Neamț, șosea care va putea face legătura cu Autostrada 8.
„La infrastructură am cerut să fie prins și drumul care a fost depus de noi și la Programul Operațional de la Piatra Neamț. Este vorba de drumul care leagă Fălticeniul de Mălini, de Gura Humorului și de Crucea Talienilor, zona Borca spre coada Lacului Bicaz. Modernizarea acestui drum care vine de la Fălticeni prin Rotopănești, Horodniceni, Cornu Luncii, modernizarea podului peste apa Moldovei, mergem mai departe spre Mălini, până la coada Lacului Bicaz și vine spre Slatina, Valea Moldovei, Gura Humorului. Acest drum este, din punct de vedere turistic, extrem de important și face legătura cu Autostrada 8 pentru că Autostrada 8 va trece undeva pe la Poiana Largului, și atunci foarte mulți suceveni ca să urce pe Autostrada 8 să poată merge pe acest traseu pe care vrem să-l modernizăm”, a mai spus președintele Gheorghe Flutur.
Spital de copii și Spital de Boli Infecțioase în curtea Spitalului Vechi
Șeful administrației județene continuă dezvoltarea Spitalului Județean Suceava. Acesta pregătește construirea unui Spital de copii, precum și a unui Spital de Boli Infecțioase în curtea Spitalului Vechi.
„Am avut o ședință de îndată a Consiliului Județean Suceava pentru a aproba transferul terenurilor din curtea Spitalului Vechi pentru construcția Spitalului de Copii și Spitalului de Boli Infecțioase. Ne trebuia această procedură, noi am depus documentația toată la Compania Națională de Investiții. Și aici este vorba de Spitalul de Copii. Am depus nota conceptuală, tema de proiectare, studiul geotehnic și studiul topo. Spitalul de Copii e o construcție de subsol, parter și șase etaje pe 32.000 de metri pătrați, cu 446 de paturi din care 88 cu însoțitor. Copiii au uneori nevoie de însoțitor, de unul din părinți. Valoarea totală se ridică undeva la 95 de milioane de euro. Spitalul va fi cu ambulatoriu, cu internări de zi, cu internare continuă. Există aprobarea Ministerului Sănătății, încă de anul trecut, pentru construcția acestui spital. Județul Suceava are un număr mare de copii, din păcate unii au nevoie de internări. O treime din oamenii care vin la urgență în 24 de ore, din păcate, sunt copii. Și toate acestea au fost argumente pe care noi le-am susținut ca să obținem această aprobare. Spitalul de Boli Infecțioase va fi construit tot în curtea Spitalului Vechi. Este vorba de o construcție de subsol, parter, patru etaje, pe 11.000 de metri pătrați, 92 de paturi din care 11 cu însoțitor. Valoarea proiectului este de circa 32 de milioane de euro”, a declarat Gheorghe Flutur.
Pe lângă cele două noi spitale, Consiliul Județean Suceava își dorește și extinderea Secției de Oncologie, precum și pregătirea a 10 paturi pentru îngrijiri paliative.
„În afară de aceste două corpuri de spital de pediatrie și de boli infecțioase, și la infecțioase, trebuie să precizez că dorim să separăm celelalte pavilioane ale spitalului de bolnavii cu boli infecțioase. Pandemia ne-a arătat nevoia unui astfel de corp de clădire. Mai vorbim de extinderea secției de oncologie de la Spitalul Județean Suceava. Aici este vorba de o construcție cu parter și patru etaje în continuarea secției actuale de oncologie către bisericuța din curtea Spitalului Vechi. E vorba de ambulatoriu cu cabinete de consultări și 27 de saloane cu 76 de locuri. Ce este important, 10 paturi pentru îngrijiri paliative la astfel de boală. Să nu uităm că noi pregătim aici dotări integrate. Avem acest centru de radioterapie care e construit în parteneriat public – privat. A întârziat punerea lui în funcțiune constructorul de la Cluj pentru că e construit de cineva de Cluj, Spitalul Județean le-a dat doar terenul. Sperăm ca în această primăvară să-l pună în funcțiune ca să deservească bolnavii de cancer și de asemenea a început să funcționeze acea secție de medicină nucleară cu acele aparate ultra speciale – PET CT și SPECT CT – pentru depistarea din timp a cancerului”, a explicat președintele Gheorghe Flutur.
Cum pentru viitor se pregătesc investiții masive în curtea Spitalului Vechi, președintele CJ Suceava vrea să construiască un pasaj subteran care să facă legătura cu Spitalul Județean Suceava pentru ca deplasarea între cele două curți să nu afecteze traficul de pe bulevardul principal al municipiului Suceava.
„Am solicitat fonduri pentru pasajul subteran care să lege spitalul nou de spitalul vechi. Acolo e o lucrare mare, estimată la aproape 9,5 milioane de euro. Deja lucrează specialiștii pentru că acolo va fi de schimbat mult magistrala de apă și canalizare a municipiului Suceava. Dar vreau să facem această legătură pentru că acum vom ști și locul unde va fi amplasat Spitalul de copii și Spitalul de boli infecțioase, ca să fie o distanță corespunzătoare”, a arătat șeful administrației județene.
Proiect de digitalizare de 700 de milioane de euro
Transportul public este și el pe lista președintelui CJ Suceava, Gheorghe Flutur. Acesta își dorește stații inteligente cu e – ticketing și cu afișarea traseelor, care să vină în sprijinul călătorilor.
„Am cerut mai multe tipuri de proiecte. Unul dintre ele se referă la un sistem integrat de control și monitorizare a transportului public de persoane. Aici ne dorim dotarea tuturor mașinilor de transport persoane cu GPS pentru a fi monitorizate. De asemenea, ne dorim stații inteligente pentru călători cu e – ticketing și cu afișarea traseelor, a duratelor de întârziere, cu toate datele despre mașina care trebuie să vină în stație, ca să știe călătorul. Ne dorim totodată o optimizare a transportului de călători, transparență, luptă împotrivă pirateriei, și așa mai departe”, a mai spus Gheorghe Flutur.
Președintele CJ Suceava a venit cu un proiect extrem de ambițios care să fie implementat la nivel național. Acesta își dorește un sistem de colectare, stocare și raportare modern, la nivel european, care să vină în sprijinul administrațiilor publice.
„De asemenea, pe digitalizarea trebuie să vă spun că am propus Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România un program mare care însumează undeva la vreo 700 de milioane de euro pentru toată România – Romania Digital Matrix – un sistem electronic de colectare, stocare și raportare în format structurat a datelor rezultate din procesul administrației publice, adică, relația noastră a administrației județene locale cu cetățeanul, transparentizarea și să putem să lucrăm în sistem european modern, în perioada următoare. Acesta este un program ambițios la nivelul Uniunii Consiliilor Județene, undeva, unui județ îi revin între 15 și 20 de milioane de euro ca și finanțare”, a precizat Gheorghe Flutur.
Un proiect care este de asemenea extrem de util vizează infrastructura digitală a rețelelor edilitare. Gheorghe Flutur își dorește o cadastrare a tuturor rețelelor de apă, canalizare, curent electric, gaze naturale și fibră optică.
„Un alt proiect se referă la infrastructura digitală la rețele edilitare, adică cadastrul rețelelor de apă, canalizare, curent electric, gaze naturale, fibră optică și așa mai departe. Noi nu avem o bază de date să știm exact traseele, mai ales atunci când se eliberează autorizațiile de construcții, certificatele de urbanism, și așa mai departe”, a menționat președintele CJ Suceava.
Zonele miniere transformate în zone turistice
Deșeurile continuă să fie o problemă la nivel județean, de aceea Gheorghe Flutur caută o soluție modern pentru reducerea volumului de deșeuri din depozitele ecologice.
„Ne propunem consolidarea infrastructurii actuale privind colectarea deșeurilor și, în special, sunt sisteme moderne pentru reducerea volumului deșeurilor de pe depozitele ecologice. Sunt fel de fel de proceduri și metode. Și aici putem să fim eligibili, lucrează specialiștii noștri în acest sens”, a declarat șeful administrației județene.
Un alt proiect important vizează terenurile degradate din județul Suceava, precum și zonele miniere care ar putea fi transformate în zone turistice.
„Ne dorim împădurirea terenurilor degradate, astfel că vom încheia un parteneriat între Consiliul Județean Suceava și primării pentru crearea unor pepiniere în județul Suceava pentru producerea de puieți și identificarea și plantarea pe terenuri degradate, în special pe terenuri accidentate. Am cerut un program mare pe reconversia terenurilor miniere. Există acea tranziție verde, <<Green Deal>>, și aici ne gândim să fim și noi beneficiari. Ne referim la zona Ostra, Iacobeni, Fundu Moldovei, Crucea, la zonele miniere, unde să fie alocați bani pentru stabilizarea haldelor de steril, împădurirea zonelor care arată nu grozav astăzi și reconversia în zone turistice”, a explicat Gheorghe Flutur.
Bucovina – pol de dezvoltare turistică
Turismul continuă să fie pentru președintele CJ Suceava una dintre priorități. Observând că numărul vehiculelor electrice este într-o continuă creștere, Gheorghe Flutur vrea să amenajeze stații de încărcare electrice în stațiuni, pe trasee turistice și în parcările monumentelor UNESCO pentru a veni în sprijinul turiștilor.
„Ne dorim stații de încărcare electrice în stațiunile turistice, pe traseele turistice, în parcările monumentelor UNESCO, pentru că trebuie să ne pregătim. Vor veni din ce în ce mai multe mașini care vor avea nevoie de alimentare electrică”, a declarat Gheorghe Flutur.
Președintele CJ Suceava își dorește ca Bucovina să devină pol de dezvoltare turistică, făcând demersurile necesare în acest sens.
„Avem în vedere punerea în valoare, din punct de vedere turistic, a potențialului schiabil din Călimani și din Giumalău. Sunt niște studii făcute în acest sens. Am cerut domenii noi care nu sunt prinse acum în Reziliență, de exemplu am cerut domeniul turistic <<crearea polilor de dezvoltare turistică în România>>. Bucovina poate fi un pol de dezvoltare turistică. Noi am făcut asocierea Consiliul Județean Suceava cu cele trei stațiuni de interes național – Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei. Am vorbit cu premierul și ministrul fondurilor europene să avem mai multe capitole – transportul în stațiunea turistică. Facem referire la acele trenuri automotor care sunt electrice și care ar putea să facă o reducere a emisiilor de CO2. Gândiți-vă câte mașini ar trebui să circule și poți să te urci în tren de la Suceava până la Vatra Dornei cu acest tren pus la dispoziție, procurat pe fonduri europene. Li s-a părut foarte interesantă toată propunerea noastră. Reabilitarea căilor ferate este un alt proiect pe care ni-l propunem, și ne referim și la astea normale și la astea înguste. Am discutat cu CFR-ul, să vedem ce vor să facă cu anumite tronsoane de cale ferată, unde nu se mai circulă. Opinia noastră este că încurajăm trenuri turistice sau mocănițe pe anumite zone”, a mai spus președintele CJ Suceava.
Gheorghe Flutur are în vedere modernizarea taberei de la Bucșoaia, dar și salina de la Cacica, acest obiectiv din urmă putând deveni un adevărat magnet de turiști.
„Suntem cu documentația depusă, prin Ministerul Tineretului și Sportului, pentru tabăra de la Bucșoaia. E o investiție de peste 30 de milioane de euro. Există documentație și pentru salina de la Cacica și aici e vorba despre crearea unui centru de recreere și tratament balnear, dar și amenajarea căilor de vizitare de către turiști a salinei în interior. De asemenea, avem în vedere aerodromurile din județul Suceava de la Floreni și de la Frătăuți, lângă Rădăuți, a hipodromului de la Rădăuți pentru că pot fi surse de vizitatori puternice”, a completat Gheorghe Flutur.
Președintele CJ Suceava vrea să amenajeze un muzeu de artă pentru comunitate și unul de artă sacră, la Fălticeni.
„În domeniul muzeelor, avem proiecte pe care le vom depune pe PNRR, un muzeu de artă pentru comunitate, avem foarte multe piese și nu avem unde le prezenta, unde le expune. La Fălticeni vrem să amenajăm un muzeu de artă sacră, în clădirea fostului consulat, unde noi vrem să-l dotăm și să facem așa ceva”, a menționat Flutur.
Cetatea de Scaun a Sucevei ar putea intra într-un nou proces de reabilitare, după ce inițial nu a fost inclus tot monumentul în procesul de modernizare. De asemenea, monumentele UNESCO din județ vor fi scanate 3D pentru a putea fi vizitate virtual.
„Chiar Cetatea de Scaun a Sucevei ar urma un proces de reabilitare. Este o parte care nu a fost inclusă în procesul inițial de consolidare cu contraescarpă, pod de acces la cetate și alte lucrări în Cetatea de Scaun a Sucevei. Scanarea monumentelor UNESCO în 3D ca să poată fi vizitate virtual. Avem cele opt monumente UNESCO, este un lucru extraordinar, ne gândim la așa ceva”, a explicat Gheorghe Flutur.
Terminal cargo la Aeroportul „Ștefan cel Mare” din Suceava
Aeroportul „Ștefan cel Mare” din Suceava ar putea beneficia de un terminal cargo. Pentru ca exportul să poată funcționa conform normelor în vigoare, se dorește crearea unui grup de laboratoare pentru analize.
„Terminalul cargo nu era prins și am cerut să fim eligibili pe un terminal cargo la Aeroportul <<Ștefan cel Mare>> în Suceava pentru dezvoltarea acestui segment de import/export de mărfuri. Mai avem în vedere un drum de acces în aeroportul Salcea și cartierul Burdujeni de la Suceava, un drum care ar trece prin parcul industrial pe care noi l-am înființat. Lucrăm, echipele Consiliului Județean sunt foarte foarte aplicate acum pe aceste domenii și sper să ne iasă cât mai multe proiecte eligibile, cred foarte mult în infrastructură, în sănătate, în turism, domenii de bază pe care să ne putem baza în perioada următoare. Avem, de exemplu, un mare proiect pentru parcul industrial de la Aeroportul <<Ștefan cel Mare>>, crearea unui grup de laboratoare pentru analize. Ca să poți face export, de exemplu, ai nevoie de laboratoare acreditate internațional pentru calitatea alimentelor, calitatea apei, calitatea solului, calitatea materialelor de construcții, și îți trebuie certificate. Noi am depus o aplicație cu acest grup de laboratoare și ne dorim să fie eligibilă pe bani europeni”, a arătat președintele CJ Suceava.
Noi centre sociale contruite în județul Suceava
Gheorghe Flutur vrea să mai elibereze din centrele sociale extrem de aglomerate din județ și în acest sens și-a propus să mai construiască trei sau patru astfel de construcții.
„Sunt câteva dintre domeniile importante pe care noi le-am avut în vedere și am avut o discuție cu doamna Turcan, ministrul Muncii, și mi-a promis că o să creeze un capitol aparte pentru protecție socială, pe partea de finanțare europeană, centre pentru adulți și pentru copii. Noi avem cazul Sasca, care este cel mai mare centru de adulți din România, are acum 330 de beneficiari. Noi vrem, pentru că și legislația prevede asta, să transformăm în centre mai mici de maximum 50 de beneficiari. Asta înseamnă, minimum trei, probabil patru centre vom face, să separăm și să creăm condiții mai bune beneficiarilor, acolo, și nu aglomerări mari. El așa a fost gândit cu mulți ani în urmă, la noi aici, dar viața arată că trebuie să luptăm și în această direcție, să modernizăm. De altfel, am și început, am construit anumite centre mici, fie noi, fie prin intermediari, în zona Solca, în zona Cacica, Todirești, dar mai avem nevoie de bani și aici toate astea costă ceva fonduri și sperăm să fim eligibili pe bani europeni”, a declarat Gheorghe Flutur.
Președintele CJ Suceava a mai precizat că le-a cerut angajaților să realizeze cât mai multe proiecte europene deoarece este o perioadă în care se pot obține finanțări foarte multe din această direcție.
„Am cerut colegilor noștri să se implice foarte tare în toate domeniile și social și muzeu și partea drumuri, toți să fie implicați în cât mai multe proiecte europene pentru oportunități sunt și trebuie să ne mișcăm foarte repede”, a concluzionat Gheorghe Flutur.
