FOTO Doctorul Monica Terteliu, șefa Secției de Boli Infecțioase a Spitalului Județean Suceava: „Știm fiecare pacient care ne-a murit, știm câți copii avea, ce avea acasă”

Secția de Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Județean Suceava are o mână de oameni care pe lângă asistența medicală pe care o acordă pacienților spitalizați, ajută și la funcționarea Ambulatoriului, cât și a Centrului de Evaluare. Deși epuizați fizic și psihic, cei șapte medici ai secției găsesc resursele necesare pentru a merge mai departe. Plâng de fiecare data când pierd un pacient, dar își continuă munca cu profesionalism.

„Personalul e în întregime, de la îngrijitoare, infirmiere până la noi, doctorii, un personal obosit, tracasat și un personal care a tecut printr-o perioadă extrem de grea atât din punct de vedere fizic, cât și psihic, și a văzut atât de multe, încât fără să vrei rămâi impactat. Avem un total de 80 de paturi la care din momentul începerii pandemiei, adică după aprilie 2020, s-au adăugat încă 12 paturi reprezentând Unitatea de Terapie Mobilă, adică acel TIR primit donație. Din aceste 92 de paturi, avem un compartiment de copii, de zece paturi. Ca și număr de medici, suntem șapte și un număr de 38 de asistente, dintre care o asistentă lucrează în Ambulatoriu, iar zece asistente sunt angajate pe peioadă determinată. De asemenea avem și 15 infirmiere și opt îngrijitoare dintre care trei sunt angajate pe perioada stării de alertă. Sunt posturi de medici, vacante, și le scoatem periodic la concurs dar din nefericire, nu s-au ocupat încă. Avem și Ambulatoriul de Boli Infecțioase unde tot noi funcționăm, iar acum avem și Centrul de Evaluare, unde ne desfășurăm activitatea împreună cu medicii de Pneumologie. Pe lângă partea de Covid, urmărim și pacienții postCovid care au nevoie de urmărire pe partea de Boli Infecțioase pentru că marea majoritate au nevoie de urmărire pe partea de Pneumologie, pe partea de refacere pulmonară. Avem în urmărire peste 200 de pacienți cu infecție HIV/SIDA, pe care îi vedem lună de lună pentru că ei prin Ambulatoriul de Boli Infecțioase își primesc tratamentul. Ei sunt monitorizați de noi și primesc tratamente și pentru alte afecțiuni concomitente. Am avut ajutor pe perioada pandemiei din partea celorlalte specialități, încât patologia cronică, în special pacientul cu SIDA să poată fi tratat pentru afecțiunile acute, aici la noi, în spital. Nu au fost internați în secție, dar au primit tratamentul necesar în alte secții iar noi mergeam zi de zi și le stabileam tratamentul, îi monitorizam, stabileam planul terapeutic”, a declarat medicul infecționist Monica Terteliu, șefa secției de Boli Infecțioase a spitalului sucevean.

Deși secția este exclusiv Covid, de foarte multă vreme, cadrele medicale continuă că trateze și pacienții mușcați de câine, care sunt preluați în Ambulatoriul nonCovid. Acest lucru se întâmplă deoarece marea majoritate a unităților spitalicești din județ nu achiziționează cantități mari de vaccin antirabic, din cauza prețului ridicat, și atunci toate plăgile mușcate de câine, ajung la secția de Boli Infecțioase Suceava.

Această secție este un model de urmat pentru multe spitale din țară, prin Programul „Antibiotic Stewardship”, menit să reducă consumul de antibiotice și implicit numărul infecțiilor intraspitalicești.

„Avem, de câțiva ani buni, un program, prin care am reușit să ne facem remarcați în țară, de către colegii noștri din clinicile universitare, în ceea ce privește <<Antibiotic Stewardship>>. Este un program care sună foarte frumos dar este foarte greu de aplicat. Multe spitale spun că au un astfel de program, dar mai puține îl implementează. Prin acest program, ținem o evidență strictă în ceea ce înseamnă consumul de antibiotice și o evidență strictă în ceea ce privește germenii care apar în spital, secția pe care apar, ce a primit ca și tratament pacientul, cu ce trebuie să urmeze tratament în continuare, astfel încât, avem, la nivelul spitalului, o hartă cu ce germeni circulă în spital. Un lucru extrem de important este controlul infecțiilor nosocomiale. Acestea nu sunt un lucru pe care vrei să îl renegi, să spui că nu există. Ele există și sunt asumate de fiecare, de fiecare spital în parte, dar cu cât știi mai mlte despre ce circulă la tine în spital și dezvolți acest program, cu atât mai mult, știi cum să te aperi, știi ce tratament să ia acel pacient dacă vezi că starea i se agravează și știi că are factori de risc. Germenii au devenit rezistenți la antibiotice tocmai folosirii nejudicioase și atunci comisia verifică folosirea antiboticelor de rezervă. Antibioticele au fost clasificate în antibiotice uzuale care pot fi folosite fără o consultare prealabilă și antibioticele de rezervă, pe care le folosești doar cu avizul acestei comisii care monitorizează pentru ce fel de caz sunt folosite. Se verifică rezultatele investigațiilor pacientului pentru a se constata dacă se justifică folosirea lor. Această comisie alcătuită din doi medici infecționiști, un medic chirurg, un medic anestezist, un medic nefrolog, medicul epidemiolog, un medic de laborator și un medic internist, avizează schemele de tratament cu antibiotice stabilite de către medicii spitalului, fiind nevoie să contrasemneze administrarea acestor antibiotice de rezervă. Am încercat astfel să fie un control mult mai mare a ceea ce se prescrie, pentru ca pacientul să primească cea mai bună îngrijire și cel mai bun tratament. S-a încercat să se aducă tot felul de date statistice, fiind ajutați și de către cei de la departamentul de IT, pentru a putea calcula consumul de antibiotice, raportat la numărul de pacienți și la numărul de zile de spitalizare. Am încercat să ieșim din nordul îndepărtat al Moldovei și să ne ridicăm capul. Este singurul spital din județ care a implementat acest program și fără falsă modestie, este și printre puținele din țară care are un program viabil. În alte părți există acest program și au oameni mult mai mulți implicați care nu fac și gărzi și centru de evaluare și ambulatoriu. Avem sprijinul direcțiunii care a văzut că există o problemă și trebuie să luăm măsuri”, a completat medicul Monica Terteliu.

Activitatea personalului medical din cadrul secției de Boli Infecțioase nu se oprește aici, existând o colaborare exemplară cu celelalte specialități, în interesul pacientului. Chiar dacă este vorba despre Pediatrie sau Nefrologie, cadrele medicale au depus eforturi pentru a face față tuturor provocărilor, iar pacienții să aibă parte de cea mai bună îngrijire.

„În Ambulatoriu urmărim și pacienții cu hepatită, virus B și virus C și asigurăm și partea de pediatrie, tot ceea ce înseamnă boală eruptivă, meningite, encefalite, sepsis-uri, împreună cu colegii de la Pediatrie. Ei au preluat mult din patologia noastră pentru că noi am fost doar Covid, dar dacă este vorba despre meningite, de exemplu, mergem la Pediatrie, consultăm copilul, facem puncție, stabilim tratamentul. Am încercat pe toată perioada pandemiei, să nu transferăm copiii în județ, au mai fost totuși transferați la Fălticeni, unde este singura secție de Boli Infecțioase nonCovid, cazurile mai ușoare. Am avut parte de sprijin atât din partea colegilor de la Fălticeni, cât și a celor din Rădăuți, pe partea de pediatrie. Înainte de Covid, aveam pe partea de adulți, cazuri de enterocolite cu Clostridium, sepsis-uri grave, orice boală eruptivă, pneumoniile, la care împărțeam cazuistica împreună cu colegii de la Pneumologie. Avem o specialitate foarte frumoasă în care, față de alte specialități, găsești o cauză, știi cu ce te lupți. Am dezvoltat foarte mult și laboratorul de investigații, avem un sprijin extraordinar din partea laboratorului extern Synevo, căruia i-am cerut ce culturi anume să lucreze. Atunci când crește ceva, rezultatul este anunțat imediat telefonic medicului curant sau coordonatorului programului de Antibiotic Stewardship, astfel încât totul să decurgă foarte bine. Aceste lucruri care par normale și mărunte pentru cei din afară, nu sunt chiar uzuale în alte spitale. Noi am reușit să stabilim o comunicare foarte bună iar totul este în beneficiul pacientului. De la debutul pandemiei am preluat tot ceea ce înseamnă boală renală cronică din județ și am încercat pe cât posibil, să ne susținem colegii”, a explicat șefa secției de Boli Infecțioase, medicul Monica Terteliu.

Pe lângă profesionalismul desăvârșit, medicii suceveni au demonstrat că sunt oameni și nu pot trece indiferenți pe lângă dramele cu care se confruntă zi de zi. Cerebrali, dar și foarte empatici cu suferința pacienților, aceștia recunosc că au plâns și continuă să o facă, de fiecare dată când pierd un pacient.

„Am acordat consultații prin telefon, când eram acasă diagnosticați cu Covid, toți am făcut lucrul acesta, pentru că așa a fost nevoie. Fără dăruire nu am fi putut continua. Am tras foarte mult de noi, ne-am depășit limitele. Dacă a fost nevoie să stăm peste program, toată lumea a stat, pentru că nu vrei să-i lași colegului treabă mai multă pe gardă. Este foarte greu pentru un singur medic să facă față unui număr de 80 de pacienți, dintre care 40 în stare gravă, când nu știi unde să mergi prima dată. Am încercat și am învățat foarte multe de la colegii noștri de pe Terapie Intensivă pentru că pacienții din unitatea mobilă erau cazuri de terapie intensivă, dar care nu aveau nevoie să fie intubați. Nu este ușor să treci peste lucrurile acestea, pentru că oamenii când vin aici au așteptări foarte mari, și pe bună dreptate, dar în momentul în care pacientul nu merge bine, supărarea, ura pacientului, a aparținătorului, se îndreaptă către noi. Oamenii, când ajung la durere, nu înțeleg, și atunci toate aceste lucruri și-au pus amprenta pe noi, pentru că la un moment dat, simțim că facem parte dintr-o tabără adversă și nu înțeleg, dacă tot suntem adversari, de ce lumea are nevoie de noi. Avem un psiholog pe secție pe care l-am implicat foarte mult, atât pentru ajutorul nostru, al personalului, cât și al pacienților. Psihologul intră de trei ori pe săptămână la pacienți. Nu ne-a oferit nimeni un ghid, la început nu a fost nimic, și noi ne-am gândit cum putem ajuta mai bine pacienții. Ne-am gândit că oamenii au nevoie de vizite și am fost printre primele spitale din țară care am oferit vizite, pe bază de cerere, aparținătorilor, oferind astfel un confort atât pacientului, cât și familiei, care vede ce se întâmplă. Poveștile apărute au creat o aură SF despre ceea ce se întâmplă în spital. Am avut o colaborare foarte bună și cu preotul. L-am invitat pe secție, iar pacienții s-au simțit apărați. Omul nu știe ce primește în perfuzie, dar ține minte că a fost ținut de mână, mângâiat, iar lucrurile acestea au contat. Am încercat să aducem mai multă umanitate în saloane, pentru că tocmai asta a schimbat în noi, pandemia, ne-a luat umanitatea, suntem perfecți în a fi roboți. Prin oboseală, ne pierdem umanitatea. Am cărat bagajele pacienților, i-am cărat pe ei în momentele în care asistentele și infirmierele nu făceau față, le-am dus de mâncare, le-am dat apă și nu ne-a căzut niciun grad și nicio stea de pe umăr, pentru că am simțit că este momentul să facem mai mult. Am văzut tot felul de drame familiale și pentru fiecare am încercat să găsim o soluție, pentru a a oferi puțin confort psihic. Am avut o perioadă în care le duceam zilnic pacienților cafea, pe secție. Trăiau atâtea privațiuni, iar acea cafea era cea mare fericire pentru ei. Știm fiecare pacient care ne-a murit, știm câți copii avea, ce avea acasă. Ne amintim cum ne-a strâns de mână, cum ne-a rugat să nu-l lăsăm, să avem grijă de el pentru că vrea să ajungă acasă. Sunt lucruri pe care nu ai cum să le uiți. Suntem perfect cerebrali și chiar dacă plângem, intrăm din nou și știm ce trebuie să facem și aplicăm totul conform protocolului și completăm zeci de hârtii. Am vrea să fim acum niște roboți pentru că ne-am proteja pe noi, dar nu se poate”, a povestit medicul Monica Terteliu.

Planuri de viitor sunt multe pentru personalul medical al secției de Boli Infecțioase, dar de departe, cea mai mare dorință a conducerii secției este ca fiecare salon să aibă toaletă proprie. Se pare însă că această problemă se va rezolva o dată cu construirea noii secții de Boli Infecțioase, deoarece actualul corp de clădire este prea vechi și nu se mai pot face modificări.

„Dorința mea cea mai mare este ca fiecare salon să aibă toaletă proprie. Clădirea este foarte veche și nu suportă modificări, iar pentru a face grupuri sanitare, ar trebui redus numărul de paturi. Noi așteptăm noua clădire pentru Boli Infecțioase, care va fi lângă Spitalul de copii. Aici s-au făcut investiții pe partea de aparatură, avem monitoare și tot ceea ce ne trebuie. Vrem să continuăm acest program de Antibiotic Stewardship care are rezultate foarte bune. Chiar dacă funcționăm într-o clădire foarte veche, nu am vrut să fim vechi și în modul de acțiune, modul de tratament, pentru că ceea ce facem, ne reprezintă pe noi”, a încheiat medicul infecționist Monica Terteliu, șefa secției de Boli Infecțoase a Spitalului Județean Suceava.