Ritmic Suceava

O fostă mină de pucioasă va deveni una dintre principalele atracții turistice în cea mai nouă stațiune din Bucovina, a anunțat administrația locală a comunei Frumosu. În perioada imediat următoare se va decoperta intrarea minei și se va stabili exact în ce măsură se va valorifica spațiul respectiv.

„Vom decoperta intrarea în fosta mină de pucioasă din satul Frumosu și vom vedea cum vom valorifica locația. Vrem să o transformăm într-o adevărată atracție turistică în zonă”, a declarat Alexandru Gabriel Niga, viceprimarul comunei Frumosu.

Astfel, fosta mină de pucioasă nerentabilă va fi ecologizată și va fi un obiectiv turistic important al comunei, iar turiștii vor avea ocazia inedită pentru a face un tur al locului care a fost odată exploatare minieră. Puțini localnici din comună își mai amintesc de existența acestei mine, iar administrația locală își propune să reducă la viață un obiectiv care a afectat mediul înconjurător, dar care acum poate aduce mulți turiști în stațiunea Frumosu.

Numeroase destinații de pe glob au fost transformate în ultimii ani în veritabile locuri de atracție, în urma unor proiecte ample de reamenajare. Astfel de proiecte inovative de pe mapamond au transformat zone industriale nefolosite în minunate locuri de petrecere a timpului liber, și în această categorie se va încadra și fosta mină de pucioasă din satul Frumosu, care va deveni în viitorul apropiat o atracție turistică uimitoare.

Comuna Frumosu, recent devenită stațiune turistică de interes local, este așezată pe cursul mijlociu al Moldoviței, între crestele Obcinii Mari și cele ale Obcinii Feredeului. Situată în Depresiunea Moldoviței, localitatea Frumosu se află la o altitudine de 800 – 1.000 m, într-o zonă pitorească, aflată de o parte și alta a bazinului Moldoviței.

Întemeierea localității este legată de vremea legendarelor vânători ale Voievodului Dragoș, de la care, se spune ca ar veni denumirea satului Dragoșa. Comuna Frumosu este atestată documentar în anul 1454. Referitor la întemeierea şi denumirea satului Deia, Theodor Siriteanu susţine că locuitorii lui provin din robii de pe moşia mănăstirii Moldoviţa, atunci când aceasta s-a surpat, la începutul secolului al XV-lea. Denumirea ar veni de la un loc de închinăciune a străbunilor unde se află chipul cioplit al zeiţei Deea (Câmpulung).

Pentru localitatea de centru, tradiţia populară a păstrat trei legende, oarecum apropiate. Prima versiune ar fi aceea că: Dragoş Vodă aflându-se la vânătoare, cu oştenii lui şi trecând pe aici ar fi exclamat: „Priviţi oştenii mei ce locuri frumoase”. Celelalte versiuni se plasează în timpul Voivodului Petru Rareş. Într-o primă versiune, aici ar fi existat un frumos codru de tei şi domnul Moldovei l-ar fi numit „la locul frumos”. Pe de altă parte, locuitorii păstrează şi versiunea potrivit căreia, în centrul de azi al comunei, existau câteva locuinţe şi un han cu o hangiţă care, cu farmecele ochilor ei, atrăgea mulţi călători. Trecătorii spre Moldoviţa au numit acest loc „La han la Frumoasa”. Astfel localitatea s-ar fi numit mai întâi Frumoasa şi apoi s-a transformat în Frumosu.

„Peisajele din zonă, oamenii cu pasiunile lor, meșteșugurile, tradițiile încă vii constituie ingredientele rețetei care să aducă și mai mulți prieteni turiști la Frumosu”, susțin localnicii, mândri că Frumosu este cea mai nouă stațiune turistică de interes local din Bucovina, încă de la sfârșitul lunii martie.

Marile sărbători religioase de peste an evidenţiază vechile datini şi tradiţii ale locuitorilor comunei Frumosu, fie că e vorba de încondeierea ouălor de paşti, fie că însoţesc sărbătorile de iarnă, iar acum, pentru că a început Săptămâna Mare, gospodinele se pregătesc de înroșitul ouălelor.

„Se spune că iernile sunt cele mai frumoase aici, în Bucovina. Însă bucuria adevăratei Sărbători este, aici, Paștele. Sărbătorirea Sfintelor Paști este prilej de mare bucurie pentru bucovineni și începe cu mult înainte, o dată cu Duminica Floriilor”, completează mândri de tradițiile lor, bucovinenii din Frumosu.

Prelucrarea artistică a lemnului reprezintă o adevărată artă la Frumosu, iar uşile, ferestrele, porţile, gardurile, bogat decorate cu motive geometrice sau florale, pun în valoare talentul meşterilor populari.

Costumul popular, ţesăturile şi broderiile, costumele populare,  reprezintă o componentă importantă în păstrarea tradiţiilor şi datinilor seculare.

Comuna Frumosu dispune de 100 de locuri de cazare în pensiuni de la categoria două până la trei margarete, iar pasionații de drumeții au la dispoziție șase trasee spre Obcine accesibile și anume spre NE pe pârăul Frumosu – Obcina Mare- Poiana Haga – Solca, spre SV pe pârâul Deia – Obcina Feredeu – Vf. Deia (1200 m alt); SE – Vf. Tomnatecu (1302 m alt) – Prisaca Dornei, din satul Frumosu – sat Deia – spre SV pe pârâul Deia – Obcina Feredeu – Vf. Deia (1200 m alt) – fosta cabană Deia (720 m alt.) – Câmpulung Moldovenesc, spre satul Vatra Moldoviței – Vârful Palmania, 1.059 m – Dealul Fusa, 1162 m – Dealul Lupoaia, 1161 m – Vârful Poiana Prislop, 1180 m – Pasul Ciumârna, 1100 m – Plaiul Mare – pârâul Sucevița – sat Sucevița, de la Gura Dragoșei – valea Dragoșei – Poiana Mărului, 1196 m – Poiana Trisciorului, 1038 m – pârâul Șoarecelui – sat Sucevița și din satul Frumosu – pârâul Frumosu – Vârful Stoeneasa Mare – pârâul Stoeneasa Mare – sat Poiana Micului – Obcina Fagului – Solca.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here