Deputatul AUR de Suceava Veronica Grosu a adresat o interpelare premierului Ilie Bolojan prin care solicită un răspuns concret privind momentul în care Guvernul va demara o reformă reală a administrației centrale și locale din România. Parlamentarul a reacționat în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Executiv și administrațiile locale, provocate de tăierile bugetare anunțate recent.
„Primarii și șefii consiliilor județene au reacționat vehement la intenția dumneavoastră de a tăia bani de la administrațiile locale. Măcar dacă nu ne mai dă bani, să nu ne ia. Azi au luat de la toate primăriile bani. Așa se explică de ce au tăiat reparații, expertize, tot. Ca să ne poată lua bani”, a citat deputatul Veronica Grosu din declarațiile unor edili nemulțumiți.
Alți primari au reclamat faptul că, pe lângă lipsa investițiilor, li se restricționează și folosirea fondurilor proprii: „Singurul lucru unde aș face un amendament este că înțeleg că nu mai primim bani, înțeleg că Anghel Saligny se duce, că fondurile europene se duc, dar măcar banii locali pe care îi strângem să îi putem păstra și să îi putem folosi”.
În replică, premierul Ilie Bolojan a declarat public că Ministerul de Finanțe a introdus o serie de măsuri menite să impună plafoane de cheltuieli și să responsabilizeze autoritățile locale.
„Nu există niciun motiv, în momentul de față, ca să existe blocaje în administrația centrală sau locală din această modificare. Este adevărat că acum Ministerul de Finanțe a propus o măsură care înainte se aplica doar administrației centrale și a fost extinsă și pentru administrația locală, care creează o formulă birocratică prin care, dacă vrei să faci anumite cheltuieli, ai nevoie de un memorandum, care să fie aprobat. Acest lucru, într-adevăr, birocratizează activitatea, dar este necesar pentru a impune respectarea cheltuielilor medii”, a afirmat premierul.
Acesta a mai precizat că lipsa de disciplină financiară nu mai poate fi tolerată: „Dacă nu plătești contribuțiile CSS sau CASS și reții banii la sursă mai multe luni de zile, ai o răspundere directă penală. Fiecare trebuie să-și aibă grijă de bani, pentru că nu mai avem resurse să acoperim lipsa de predictibilitate în cheltuielile administrației locale”.
Deputatul Veronica Grosu consideră însă că, în locul unor măsuri care creează tensiuni și birocrație, Guvernul ar trebui să aplice o reformă profundă a sistemului administrativ și politic.
„Opinia noastră este că, în loc să generați un conflict inutil cu edilii locali, ar fi mult mai bine să faceți reforma administrației centrale și locale. Începând cu maximum 300 de parlamentari, 12 ministere, cel mult 50 de secretari de stat, o comună la minimum 5.000 de locuitori și reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale de la 3.300 la 1.300”, a transmis deputatul sucevean.
Parlamentarul a adăugat că o astfel de reorganizare ar putea fi completată de modificarea granițelor județelor, astfel încât România să rămână cu 12–15 județe, ceea ce ar asigura o distribuție echilibrată a resurselor și o reducere semnificativă a cheltuielilor publice.
„Astfel ar fi bani la buget inclusiv pentru digitalizare, pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare locală, dar și pentru funcționarea statului fără împrumuturi și deficite imense. Trebuie doar să renunțați la sinecuri”, a subliniat Veronica Grosu.
În finalul interpelării, deputatul sucevean cere premierului să precizeze un calendar clar: „La ce dată veți demara reforma administrației centrale și locale în România? La ce dată vor fi maximum 300 de parlamentari, 12 ministere, maximum 50 de secretari de stat și 1.300 de UAT-uri?”.
