Situația economică a României, marcată de creșterea alarmantă a datoriei publice și externe, a ajuns în atenția Parlamentului. Deputatul AUR de Suceava, Veronica Grosu, i-a adresat o interpelare premierului Ilie Bolojan, cerând explicații și soluții concrete pentru reducerea împrumuturilor externe și a deficitului bugetar.
Potrivit datelor Băncii Naționale a României, în primele șapte luni ale acestui an, datoria externă totală a crescut cu 15,264 miliarde de euro, ajungând la 220,157 miliarde de euro. În același interval, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 17,226 miliarde de euro, comparativ cu 14,691 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut.
Pe plan intern, cifrele sunt și mai îngrijorătoare. Ministerul Finanțelor arată că, în aprilie 2025, datoria publică a României a depășit pentru prima dată pragul de 1.000 de miliarde de lei, reprezentând 56,6% din PIB. În primele patru luni ale anului, aceasta a crescut cu 50 de miliarde de lei. Estimările pentru întreg anul indică un deficit bugetar de 7% din PIB – aproximativ 135 de miliarde de lei – ceea ce ar putea împinge datoria publică la 1.100 de miliarde de lei, echivalentul a 58,1% din PIB, până la finalul lui 2025.
„România plătește anual opt miliarde de euro doar pentru dobânzile aferente împrumuturilor contractate. Statul trebuie să returneze aceste sume la timp și să suporte costurile aferente, dar, în lipsa unor reforme reale, situația riscă să devină nesustenabilă”, a avertizat deputatul Veronica Grosu în documentul transmis premierului.
Aceasta a atras atenția asupra faptului că România nu reușește să inspire încredere piețelor externe, din cauza unui deficit bugetar mare, a cheltuielilor excesive și a pierderilor generate de companiile de stat.
„Piața externă te judecă după deficitul bugetar, după modul în care gestionezi plățile externe și după capacitatea economiei de a genera venituri și resurse valutare”, a subliniat deputatul Veronica Grosu.
În opinia sa, soluțiile trebuie să vizeze reducerea costurilor statului prin eliminarea cheltuielilor destinate clientelei politice și, în paralel, orientarea resurselor către investiții strategice. Totodată, eradicarea evaziunii fiscale și creșterea gradului de colectare a veniturilor la buget ar reprezenta un pas esențial pentru diminuarea presiunii asupra datoriei publice.
Veronica Grosu a formulat și două întrebări punctuale pentru prim-ministru:
- Ce soluții are Guvernul pentru reducerea datoriei externe și a datoriei publice, în ansamblu?
- Există intenția de a elimina finanțarea partidelor parlamentare de la bugetul de stat și de a renunța la pensiile speciale, pentru a limita deficitul bugetar și a tempera creșterea datoriei publice?
„Ce vină au copiii noștri să fie datori pe viață în numele unui ‘stat eșuat’? Pentru ce să plătim «dobândă la dobândă» în numele unor politicieni corupți? Cine răspunde pentru degradarea vieții economice și sociale până la nivelul de astăzi?”, întreabă retoric deputatul Veronica Grosu.
