Senatorul AUR de Suceava, Virgiliu Gheorghe Vlăescu, i-a solicitat ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, să-i transmită care este strategia Ministerului Educației si Cercetării din România, pentru formarea și dezvoltarea identității de români a tinerilor din țara noastră.
„Institutul de Științe ale Educației a elaborat o statistică comparativă care analizează numărul orelor de învățare alocate pe discipline și clase în 15 țări din Uniunea Europeană. Din această statistică aflăm ca istoriei îi sunt alocate, săptămânal, în clasa a 9-a, în Portugalia, de pildă, 5 ore, în Grecia, 3 ore pe săptămână (aceeași clasă) etc.. Statisticile publicate de către Consiliul Europei pe rețeaua EURYDICE de către Asociația Europeană a Profesorilor de Istorie (2021) ne arată că ponderea medie a predării istoriei în alte state arată după cum urmează (preluăm doar câteva exemple): Bulgaria: 3 ore, Germania (diferențiere pe landuri): 3-4 ore, Franța: 3-5 ore istorie și geografie, Marea Britanie: 3-4 ore, Ucraina: 3 ore, Ungaria: 3-4 ore, Polonia: 6 ore. În România, Ministerul Educației și Cercetării pe care îi conduceți propunea în urmă cu câteva săptămâni scoaterea cu totul a istoriei la clasele 11/12 și de la bacalaureat (în condițiile in care Ungaria alocă, subliniem. 3-4 ore săptămânal pentru istorie). Manualele de istorie, geografie și de limba și literatura națională reprezintă, oriunde în lume, verigi strategice ale geopoliticii statelor respective. Minimalizarea acestor discipline (elementul pivot al formării conștiinței identitare) este echivalentă cu o lovitură data statului ca stat de apărare a identității. Acest fapt reiese cu mai multa tărie prin comparație cu statele menționate mai sus. Nevoia de cunoaștere și aprofundare a istoriei naționale este cu atât mai importantă, cu cât România, ca țară și stat, este agresată de școli și curente de falsificare istoriografică prin care sunt contestate autohtonia, originea, continuitatea și teritorialitatea poporului român. Este bine cunoscut faptul că istoriografia maghiară contestă autohtonia și continuitatea poporului român în Transilvania, deci romanitatea acestei provincii. Istoriografia sovietică a calificat statul român drept stat multinațional și a susținut pe toată durata interbelică un „război” de agresiune etnoidentitară împotriva statului român întregit. Pragul culminant al acestui război a fost Pactul Ribbentrop-Molotov, ale cărui consecințe n-au fost pe deplin înlăturate nici până astăzi. Istoriografia ucraineană susține teza dreptului Ucrainei asupra întregii Basarabii și decretează teritoriile Bucovinei, Ținutului Herța și Sudului Basarabiei drept teritorii ucrainene invadate de români și romanizate. Arma prin care este mistificat adevărul etnoistoric al istmului ponto-baltic este o istoriografie falsificată. Lupta cu minciuna politică și istoriografică nu poate fi purtată decât prin recursul la ținta istoriei adevărate, restaurată și readusă în manualul școlar, prin echiparea copiilor noștri cu adevăruri istorice, argumente și gândire critică. Minimalizarea rolului istoriei ca obiect de studiu, echivalează deci cu un atentat la autohtonia poporului român, la integritatea teritoriului locuit de români și la legitimitatea Statului Român ca „stat de cultură la Dunărea de jos” (Mihai Eminescu) și deopotrivă ca „stat de necesitate europeană” (Nicolae Iorga). Aceste două atribute ale statului român depind crucial de predarea istoriei și a geografiei. Suprimarea acestor două discipline din trunchiul comun al predării la nivelul tuturor ciclurilor colare induce, evident, o vulnerabilitate a statului român însuși în fața agresiunilor potențiale. Acest demers este echivalent cu o deznaționalizare a conștiinței și o de-romanizare a generațiilor tinere. Un alt aspect al importanței dezvoltării identității derivă din studiile socio-psihologice care au demonstrat faptul că o identitate solidă este o condiție de bază în formarea personalității și succesul școlar, profesional, în sănătatea mentală și în viață. Având în vedere toate aceste aspecte vă rugăm să răspundeți la următoarea interpelare: Care este strategia Ministerului Educației și învățământului din România pentru formarea și dezvoltarea identității de români a tinerilor din țara noastră? Credeți că este suficient numărul de ore de istorie și de limba și literatura română alocat de minister pe parcursul ciclului școlar în cadrul unei astfel de strategii?”, a transmis senatorul Virgiliu Gheorghe Vlăescu.
