În zona cunoscută sub numele „La Borți”, la aproximativ un kilometru de centrul comunei Frumosu, într-un peisaj de vis, bătrânii povesteau că a fost o mină de pucioasă, despre care își aminteau vag. Administrația locală, condusă de primarul Constantin Buga, a început o adevărată campanie de strângere de date și după ce au identificat locul, au decis să se apuce de treabă. Astfel, fosta mină de pucioasă va deveni una dintre principalele atracții turistice în cea mai nouă stațiune din Bucovina, a anunțat conducerea comunei Frumosu. Cu fonduri de la bugetul local s-a decopertat intrarea minei și s-a stabilit cum se poate valorifica spațiul respectiv.
Astfel, fosta mină de pucioasă nerentabilă a început să fie ecologizată și va fi un obiectiv turistic important al comunei, iar turiștii vor avea ocazia inedită pentru a face un tur al locului care a fost odată exploatare minieră. Puțini localnici din comună își mai amintesc de existența acestei mine, iar administrația locală își propune să readucă la viață un obiectiv care a afectat mediul înconjurător, dar care acum poate aduce mulți turiști în stațiunea Frumosu.
„Am auzit și eu de la bătrâni de existența acestei mine și am reușit să identificăm exact locul, după care ne-am apucat de treabă. Au fost alocați bani din bugetul local și am reușit până acum să amenajăm aproximativ 30 de metri. Suntem foarte încântați deoarece s-au descoperit niște stalactite unice în țară, prin culoare. Dorim să continuăm săpăturile, să vedem cât de mult putem înainta și poate reușim în vară să o deschidem pentru publicul larg. Am cerut și niște expertize de la specialiști și așteptăm raportul final”, a declarat Constantin Buga, primarul comunei Frumosu.
Numeroase destinații de pe glob au fost transformate în ultimii ani în veritabile locuri de atracție, în urma unor proiecte ample de reamenajare. Astfel de proiecte inovative de pe mapamond au transformat zone industriale nefolosite în minunate locuri de petrecere a timpului liber, și în această categorie se va încadra și fosta mină de pucioasă din satul Frumosu, care va deveni în viitorul apropiat o atracție turistică uimitoare.
„Acolo este o galerie foarte veche în care s-au format niște stalactite cu oxizi și hidroxizi de fier, unice în zonă. Este o noutate și datorită contextului interesant în care s-au format, iar aceste formațiuni sunt de o importanță geologică deosebită. Am prelevat probe și împreună cu colegii mei de la Universitatea <<Alexandru Ioan Cuza>> din Iași, vom întocmi un raport. Ceva asemănător se mai găsește în galeriile din Călimani, dar aceasta este singura galerie care va fi vizitabilă. Pe mine personal, mă fascinează subiectul și am să studiez cu toată atenția probele prelevate, deoarece este subiectul pe care l-am susținut în teza mea de doctorat, iar acum simt că pot completa acele informații. Mă voi consulta și cu profesorii de la Universitatea <<Ștefan cel Mare>> din Suceava, dar cu siguranță, fiind o zonă turistică, această galerie va fi un plus pentru comunitate și mai ales pentru turiștii care o vor vizita. Aceștia vor avea ocazia să vadă ceva extraordinar și unic”, a declarat profesorul doctor geolog Florin Florea.
Istoria zăcămintelor de sulf începe în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când a fost publicat un comunicat despre existenţa lor sub versanţii Negoiului Românesc. Prospecţiuni şi lucrări de mici dimensiuni au avut loc în prima jumătate a secolului trecut. Totuşi, amploarea exploatărilor nu avea să crească mai devreme de anul 1969 când, după o perioadă de peste şase ani de tatonări, conduse de geologul Emil Butnaru (coautor al unicelor ghiduri ale Munţilor Călimani – 1969 / 1989, împreună cu Traian Naum), s-a hotărât că zăcămintele de sulf uriaşe răspund cererii industriale crescânde. Se impune precizarea că, în epoca Ceauşescu, industria reprezenta motorul economiei româneşti, iar industria chimică era una din marile sale subcomponente. Sulful constituia un element de bază pentru această ramură, întrucât unul din compuşii săi – acidul sulfuric – are o importanţă majoră la nivel mondial. Alte utilizări ale sulfului sunt în industria farmaceutică (în prepararea sulfamidelor), la vulcanizarea cauciucurilor (la tratarea cauciucului cu sulf se obţine un compus dur – ebonita – cu utilizări în electrotehnică), în industria armamentului (la fabricarea prafului de puşcă şi a unor explozibili), în fabricarea coloranţilor, în producţia de chibrituri.
Se pare că zona de munte a județului nostru ascunde multe astfel de galerii de unde s-a expoatat sulful, o galerie similară fiind și în comuna Ciocănești, dar acolo nu s-au format acele stalactite, formaţiuni de formă cilindrică sau conică, ce atârnă din tavan și care sunt generate de picături de apă.
Cu siguranță, natura va uimi cu aceste peisaje subterane spectaculoase create la Frumosu iar turiștii vor rămâne profund impresionați.
