Astăzi, în prezența Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, și Viorel Nuțu, reprezentantul firmei General Construct, au semnat contractul de finanțare al proiectului de „Consolidare și reabilitare al ansamblului de clădiri ale Mănăstirii «Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava»”.
Ministrul Cseke Attila a precizat că acest demers reprezintă un angajament în primul rând față de valori și față de valorile creștine.
„Atunci când Guvernul investește sume de la bugetul de stat în reabilitarea unui asemenea ansamblu nu este vorba numai de patrimoniul UNESCO, ca angajament al statului român de a păstra ceea ce este mai mult de o valoare a țării, este o valoare universală, care este și un angajament față de valorile creștine și acest lucru este poate și mai important. Dacă putem să adăugăm ceva în plus să-l predăm generațiilor următoare, cu ceva îmbunătățit, cu ceva reabilitat cu ceva frumusețe în plus, și cred că prin acest proiect asta facem împreună, atunci înseamnă că am încercat să ne facem datoria. Și mai mare va fi bucuria când se va termina această investiție”, a spus Cseke Attila.
La evenimentul care a avut loc în sala „Pimen Arhiepiscopul” a Centrului Eparhial Suceava, au mai fost prezenți și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Manuela Pătrășcoiu, director al Companiei Naționale de Investiții, Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean (CJ) Suceava, Niculai Barbă, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Alexandru Moldovan, prefectul județului Suceava, senatorul Ioan Stan, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava și consilieri din cadrul Centrului Eparhial.
Gheorghe Flutur a menționat că semnarea proiectului de reabilitare a mănăstirii vine la 500 de ani de la ridicarea lăcașului de cult. Președintele CJ Suceava a anunțat cu această ocazie că urmează să fie semnat și contractul pentru refacerea Palatului Administrativ al Sucevei.
„O zi extrem de importantă este astăzi. Grija față de mănăstiri, de biserici, de ctitorii e și pe agenda noastră, dar uneori ai posibilități financiare, alteori n-ai. Și astfel mulțumesc Guvernului și Companiei Naționale de Investiții că a fost alături de noi. 500 de ani se împlinesc anul acesta, în anul 1522 a fost finalizată biserica Sfântul Gheorghe. Nu este nimic întâmplător. Oameni buni, aici 155 de ani a fost reședința Mitropoliei Moldovei”, a arătat Gheorghe Flutur.
Dintre obiectivele cuprinse în programul de finanțare se numără Biserica „Sfântul Gheorghe”, Stăreția, Corpul de chilii, Paraclisul, Clisiarnița, dar și zidul de piatră care separă incinta Mănăstirii, obiective aflate pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
La finalul evenimentului, părintele Arhiepiscop a conferit ministrului, Ordinul „Crucea Bucovinei”, cea mai înaltă distincție pentru mireni și Medalia Jubiliară, ca semne ale recunoștinței față de implicarea în bunul mers al Bisericii.
Istoria bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” începe în anul 1514, când Bogdan al III-lea, fiul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, demarează construcția propriu-zisă, însă lucrarea a fost terminată de nepotul acestuia, Ştefăniţă Vodă, în anul 1522. Biserica mănăstirii fost pictată atât în interior, cât şi în exterior în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş.
În Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, sub un baldachin de piatră, se află racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou, aduse de la fosta Catedrală Mitropolitană a Moldovei, Biserica Mirăuţi, în anul 1589. În clădirile Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” a funcționat o școală clericală, din 1786, și apoi Institutul Teologic, începând cu 1826.
Mănăstirea a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a Moldovei în perioada 1522-1677, iar din anul 1991, pe cel de reședință arhiepiscopală.
După finalizarea lucrărilor de consolidare, reabilitare și restaurare, ansamblul Mănăstirii „Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava” va deveni unul dintre principalele obiective turistice ale municipiului, redându-i-se strălucirea de altădată pe care a au dorit-o ctitorii acesteia.
Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe” a fost construită în perioada 1514-1522, aflându-se pe drumul spre Cetatea de Scaun a Sucevei și a îndeplinit, inițial, rolul de reședință mitropolitană a Moldovei în perioada 1522 – 1677. Din 1991 până în prezent are statul de Catedrală Arhiepiscopală a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Aici se află moaștele Sf. Ioan cel Nou, aduse în anul 1589, motivație puternică pentru mii de creștini și pelerini spre a o vizita și a se închina.
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou Suceava cuprinde următoarele obiective înscrise pe lista monumentelor istorice: Ansamblu Incintă – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”, Biserica „Sfântul Gheorghe” (obiectiv aflat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO in situl cultural Biserici din Moldova), Clisiarnița – paraclis, Stareție, Chilii, Clopotniță.
Oportunitatea investiției este generată de valoarea culturală a ansamblului monument istoric dar și de importanța lucrării arhierești la nivel de eparhie. Nu este de neglijat nici interesul religios și turistic al acestui extrem de cunoscut lăcaș de cult.
Desfășurarea vieții monahale a întregii obști mănăstirești într-o incintă clasată ca ansamblu monument istoric de categorie „A”, care include cel mai important monument istoric al municipiului Suceava – Biserica „Sfântul Gheorghe” (obiectiv aflat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în situl cultural Biserici din Moldova) și alte 4 monumente de categorie „A”, aflată în zona centrală a municipiului Suceava și care atrage un mare flux de vizitatori și pelerini este o dificultate în sine care necesită o optimizare și o structurare funcțională a tuturor clădirilor, adaptată situației.
Amintim și faptul că unul din obiective, urmărit a se realiza la nivel național, este cel de conservare, protejare si valorificare a patrimoniului religios și cultural.
Suprafața de teren este de 14.363 mp având categoria de folosință CC – curte construcții.
Obiective generale, preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei sunt: îndeplinirea obligațiilor ce decurg din Legea 422 privind asigurarea efectuării lucrărilor de conservare, consolidare și restaurare a monumentelor istorice; reorganizarea și îmbunătățirea condițiilor de trai pentru obștea monahală; posibilitatea de a putea raspunde cerințelor pelerinilor și vizitatorilor; asigurarea unor condiții optime pentru administrarea și punerea în valoare a clădirilor de patrimoniu aflate în incinta mănăstirii.
Valoarea totală a investiției se ridică la suma de peste 126 de milioane de lei, undeva la 26 de milioane de euro.
