Decizia Consiliului Local Rădăuți de a da în folosință gratuită o suprafață de 30.000 de metri pătrați către Biserica lui Dumnezeu Apostolică „Maranata”, în vederea construirii unui liceu și a unei școli gimnaziale confesionale, a declanșat un conflict instituțional de amploare, care depășește simpla problemă a unei hotărâri administrative. Disputa scoate la iveală tensiuni profunde între administrația locală, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și Instituția Prefectului, dar și o fractură vizibilă în discursul public despre echitate, transparență și rolul cultelor în spațiul civic.
Hotărârea Consiliului Local, adoptată la finalul anului trecut cu 10 voturi „pentru”, trei „împotrivă” și o abținere, vizează un teren aflat în domeniul privat al municipiului Rădăuți, situat în zona Tolocii. Proiectul Bisericii Maranata presupune realizarea unei unități de învățământ confesional cu o capacitate de 900 de locuri, finanțată din surse proprii. Din punct de vedere strict procedural, administrația locală susține că hotărârea a fost adoptată legal și în baza unui proiect concret, însoțit de documentație și asumare financiară.
Nemulțumirea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților nu vizează însă atribuirea terenului către o altă entitate religioasă, ci modul diferit de tratare a propriei solicitări. ÎPS Calinic arată că Arhiepiscopia a cerut, în luna iunie 2025, alocarea unei suprafețe similare de teren pentru construirea unui campus educațional confesional destinat întregii zone de nord a județului. Solicitarea a fost discutată în Consiliul Local la punctul „Diverse”, fără a fi supusă votului și fără emiterea unui act administrativ care să clarifice acceptarea sau respingerea cererii. În acest context, Arhiepiscopia reclamă o diferență de tratament administrativ și a sesizat Prefectura pentru verificarea legalității hotărârii adoptate în cazul Bisericii Maranata.
Replica primarului Bogdan Loghin schimbă însă radical registrul discuției. Edilul afirmă că Arhiepiscopiei i s-a cerut explicit prezentarea unui proiect concret și a sursei de finanțare, condiții pe care susține că aceasta nu le-a îndeplinit ulterior. Mai mult, primarul aduce acuzații extrem de grave la adresa prefectului județului Suceava, Traian Andronachi, despre care afirmă că ar fi redactat, în numele Arhiepiscopiei, adresa prin care a fost sesizată Instituția Prefectului, document ulterior folosit împotriva Primăriei Rădăuți.
Dacă aceste afirmații se confirmă, situația ar depăși sfera unui diferend administrativ și ar intra într-o zonă sensibilă, care ridică probleme de legalitate, neutralitate instituțională și separație a atribuțiilor. Implicarea directă a prefectului în redactarea unui document al unei entități religioase, folosit într-un conflict cu o autoritate locală, ar pune sub semnul întrebării rolul prefectului ca reprezentant imparțial al Guvernului în teritoriu.
Conflictul capătă o dimensiune suplimentară prin reacția publică a primarului, care anunță renunțarea la calitatea de mirean în Adunarea Eparhială și returnarea Ordinului Bucovinei, invocând degradarea vieții bisericești și presiuni administrative asupra clerului. Acest discurs, deși profund personal, transformă disputa într-una cu miză simbolică majoră, în care administrația, Biserica și politica se intersectează într-un mod tensionat.
În esență, cazul de la Rădăuți nu este doar despre un teren sau despre o școală confesională. Este un test pentru modul în care instituțiile publice aplică principiile egalității de tratament, transparenței decizionale și delimitării clare între administrație, politică și viața religioasă. Răspunsul Instituției Prefectului, așteptat atât de Arhiepiscopie, cât și de Primărie, va fi decisiv nu doar pentru legalitatea unei hotărâri de Consiliu Local, ci și pentru credibilitatea instituțională într-un conflict care riscă să lase urme adânci în comunitatea locală.
