Parlamentarii suceveni AUR au marcat 80 de ani 7de la masacrul de la Fântâna Albă, evenimente la care au participat, alături de deputații Dorel Acatrinei și Florin Pușcașu și senatorul Mircea Dăneasa, senatorul AUR de Neamț Sorin Lavric, reprezentanți ai Academiei Române, prin persoana sociologului Ovidiana Bulumac și cercetătorului științific Corneliu Ciucanu.
Printre invitații de seamă ai evenimentului s-au aflat și fostul primar al comunei Mahala, Elena Nandriș alături de preotul Mircea Bejinariu. Manifestările de astăzi s-au intitulat „Din calvarul Bucovinei. Martiriul românesc de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941, la 80 de ani. Comemorarea și omagierea victimelor masacrului sovietic – conotații în viața socială și politică actuală”.
Evenimentele au început cu o slujbă religioasă oficiată de preotul Mircea Bejenariu la biserica din Tișăuți, comuna Ipotești, după care a urmat o conferință de presă. Aceștia au prezentat o adevărată lecție de istorie, explicând încă o dată ce s-a întâmplat în 1941, pentru ca timpul să nu șteargă din memoria colectivă evenimentele tragice de atunci care par a fi prezentate cu superficialitate în ultima perioadă.
Președintele filialei județeane AUR Suceava, deputatul Dorel Acatrinei, a explicat importanța acestui eveniment, menționând că nu avem voie să-i uităm pe cei care au fost omorâți în 1941.
„Colegii noștri, în frunte cu co-președintele nostru, senatorul Claudiu Târziu, participă la un eveniment direct la Fântâna Albă, împreună cu 10 parlamentari AUREvenimentul de la Fântâna Albă ne duce cu gândul la toți cei care au fost omorâți, practic sunt 3.000 de români martirizați, care ar fi trebuit să fie ridicați la rang de sfinți pentru toți cei din România noastră de aici și din partea cealaltă”, a declarat deputatul Dorel Acatrinei.
Deputatul AUR Florin Pușcașu și-a stâpânit cu greu emoțiile când a vorbit despre aceste evenimente tragice.
„Acum ceva timp am participat la comemorarea masacrului de la Lunca și vreau să spun că aceste evenimente nu mă pot lăsa nepăsător. Mă bucură enorm că ne aflăm toți astăzi aici ca români pentru că asta e tot ce contează, dincolo de alte păreri sau convingeri personale Este singurul lucru cu adevărat important care ne-a făcut să intrăm în bătălia asta. Nu pot să vorbesc nici ca filosof, istoric sau teolog, pentru că nu sunt. Nu sunt încă nici politician, dar mă străduiesc să devin. Dar cu siguranță vă vorbesc aici ca un român care vrea să fie creștin. Și din perspectiva asta am considerat foarte important ca împreună cu părintele și cu ceilalți colegi din AUR să organizăm evenimentul acesta, pentru a arăta că suntem naționaliști, că nu vrem să facem nimic fără Dumnezeu și că încercăm să ne tragem toată seva din acțiunile și din activitatea pe care am început-o și din memoria strămoșilor, din cultul pentru eroii noștri și din credința că avem datoria să le răsplătim moștenirea”, a declarat în cadrul conferinței deputatul AUR Florin Pușcașu.
Senatorul AUR Mircea Dăneasa a explicat importanța Bisericii în viața politică.
„Politica este o activitate pe care popoarele o desfășoară pe orizontală, iar în momentul în care această orizontalitate și-a pierdut verticala a ieșit din jurisdicția divină și acționează doar la nivelul relațiilor interumane materiale. Dacă până acum în lume s-a făcut ceea ce cu toții știm că se numește politică, vrem să introducem un nou concept în politica lumii, adică vrem să lansăm ideea de metapolitică. Prin metapolitică politicul are un scop transcedental având în vedere că destinul omului nu se consumă pe orizontala terestră. Pentru a deschide perspectiva eternității este nevoie de spiritualitate. Iar spiritualitatea care ne caracterizează pe noi ca neam este Biserica Ortodoxă. Întru această înțelegere a fenomenalității politice am inaugurat astăzi ceea ce era necesar de mult să se întâmple, respectiv legătura cu strămoșii noștri, cu acei strămoși care astăzi sunt în ceruri și prin care nu putem intra în contact decât prin ritual liturgic”, a declarat senatorul Mircea Dăneasa.
Reamintim că pe 1 aprilie 1941, peste 3.000 de români care au vrut să fugă din Uniunea Sovietică şi să se întoarcă în ţara natală au fost masacraţi de soldaţii sovietici. Cei 3.000 de bucovineni, din zona Siretului, au fost împuşcaţi cu mitralierele sau spintecaţi cu sabia.
Pe 6 februarie 1941, 500 de bucovineni au încercat să treacă graniţa în România, însă o rafală de gloanţe s-a îndreptat împotriva lor. Doar 57 dintre aceştia au reuşit să ajungă în ţara natală. Alte 44 de persoane au fost arestate. Dintre acestea, 12 a fost condamnate la moarte, iar celelalte 32 de persoane au fost condamnate la 10 ani de muncă forţată. În data de 1 aprilie 1941, peste 3.000 de bucovineni s-au înarmat cu steaguri albe şi însemne religioase şi au pornit spre graniţa sovieto – română, bazându-se pe zvonurile lansate de NKVD cum că sovieticii permit trecerea graniţei în România. La aproape 3 kilometri de graniţa română, soldaţii sovietici le-au cerut să se oprească, însă cum românii i-au ignorat, au tras cu mitralierele în ei, supraveţuitorii fiind tăiaţi cu sabia.
După acest masacru, toţi cei peste 3.000 de români au fost târâţi până la mai multe gropi comune săpate dinainte. Acolo au fost îngropaţi toţi, mare parte dintre ei fiind încă în viaţă, legenda spunând că pământul s-a mişcat mai bine de două nopţi în acea zonă, până când toţi şi-au dat ultima suflare.
