Deputatul AUR de Suceava, Veronica Grosu, a adresat o interpelare oficială premierului Ilie Bolojan, trăgând un semnal de alarmă asupra exploziei costurilor cu dobânzile pe care statul român le plătește în 2025. În primele nouă luni ale acestui an, Guvernul a cheltuit nu mai puțin de 40 de miliarde de lei pentru plata dobânzilor la împrumuturi – o creștere de 50% față de perioada similară a anului trecut. În același timp, investițiile publice au scăzut cu 6%, ajungând la același nivel: 40 de miliarde de lei.
Veronica Grosu acuză Executivul că, în loc să investească în dezvoltare, preferă să îngroașe nota de plată a datoriilor.
„Românii strâng cureaua, dar conducătorii se lăfăie pe bani publici. Cine răspunde pentru risipa banului public?”, a transmis parlamentarul sucevean în interpelarea depusă la Parlamentul României.
Potrivit datelor oficiale din execuția bugetară pentru perioada ianuarie–septembrie 2025, situația economică este tot mai îngrijorătoare. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40 de miliarde de lei, în creștere cu 50%, în timp ce cheltuielile de capital – adică investițiile publice – au fost tăiate cu 6%. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut la 127 de miliarde de lei, cu 6% mai mult decât anul trecut, iar cheltuielile cu bunurile și serviciile au urcat la 71 de miliarde de lei, plus 7%. Pensiile și asistența socială însumează 188 de miliarde de lei, în creștere cu 13%, în special din cauza pensiilor speciale.
Guvernul trebuie să împrumute în total 260 de miliarde de lei în 2025 – nu doar pentru acoperirea deficitului bugetar estimat la 150 de miliarde de lei, ci și pentru a plăti datoriile ajunse la scadență. Numai în ultima lună, statul s-a împrumutat cu peste 3 miliarde de lei, la dobânzi de peste 7%, ceea ce pune presiune suplimentară pe bugetul de stat.
Datoria publică a României a depășit deja pragul de 1.000 de miliarde de lei, reprezentând peste 57% din PIB. În 2020, nivelul considerat sustenabil era de 45%, iar țara se apropie acum periculos de limita de 60% din PIB impusă prin tratatele Uniunii Europene. În paralel, datoria externă totală a urcat la 222,3 miliarde de euro, cu aproape 19 miliarde mai mult decât la finalul anului 2024.
„Practic, trăim vremuri în care sacrificați cetățenii români pentru a le fi bine conducătorilor. Nu sunt luate în calcul reduceri reale ale costurilor statului – un Parlament redus la 300 de membri, un Guvern cu 12 ministere, maximum 50 de secretari de stat, eliminarea finanțării partidelor politice de la bugetul de stat și desființarea pensiilor speciale. Nu se renunță la membrii de partid incompetenți infiltrați în instituțiile publice, iar clientela politică rămâne conectată la banii publici. Reforma administrației publice stagnează, iar descentralizarea e doar un slogan gol”, a subliniat deputatul USR Veronica Grosu.
În finalul interpelării, aceasta i-a cerut premierului Ilie Bolojan să ofere un răspuns concret: cum intenționează Guvernul să acopere costurile uriașe ale dobânzilor și cine sunt vinovații pentru situația financiară gravă în care se află România.
Deputatul sucevean atrage atenția că, dacă trendul actual continuă, România riscă să depășească limitele fiscale europene și să intre într-o zonă de instabilitate economică majoră, cu efecte directe asupra nivelului de trai al cetățenilor.
„Românii merită transparență, responsabilitate și un plan clar de redresare economică, nu promisiuni și cifre cosmetizate”, a concluzionat Veronica Grosu.
