Românii cu credite bancare riscă să fie tot mai afectați de creșterea dobânzilor și de instabilitatea economică. Deputatul AUR de Suceava, Veronica Grosu, i-a adresat premierului Ilie Bolojan o interpelare în care solicită soluții urgente pentru susținerea populației, având în vedere că indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) va înregistra o nouă creștere semnificativă începând cu 1 octombrie 2025.
„Ce soluții aveți pentru românii care nu își pot plăti creditele la bănci datorită faptului că inflația și situația economică determină creșterea IRCC la 6,06% de la 1 octombrie 2025? Luați în calcul demisia dacă mai mult de 50% dintre români se exprimă în acest sens?”, a întrebat deputatul Veronica Grosu în documentul oficial transmis Guvernului.
Potrivit datelor prezentate în interpelare, IRCC 2025 T2 are în prezent o valoare de 5,55%, însă în trimestrul următor va urca la 6,06%. Creșterea dobânzilor adâncește dificultățile românilor care și-au luat credite, iar semnalele economice arată o tendință îngrijorătoare.
Datele oficiale arată că, în ultimii patru ani de guvernări succesive PNL–PSD, numărul celor care au înregistrat restanțe la bănci a crescut cu peste 30%, ajungând la aproape 600.000 de persoane. În plus, Banca Națională a României avertizează că probabilitatea ca românii să nu-și mai poată plăti ratele la timp va crește până în martie 2026.
Contextul economic intern agravează situația. Eurostat arată că, în august 2025, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a rămas stabilă la 2,4%, însă România continuă să fie statul cu cea mai ridicată inflație, de 8,5%. Țări precum Cipru (0%), Franța (0,8%) sau Italia (1,6%) au reușit să mențină inflația sub control, în timp ce România, Estonia (6,2%) și Croația (4,6%) se află la polul opus.
Inflația ridicată, alături de un deficit bugetar de 9,3% din PIB și un deficit comercial ce depășește 30 de miliarde de euro, pun presiune suplimentară pe gospodării. Deputata Grosu acuză Guvernul că, în acest context, a crescut taxele la un nivel „inacceptabil” și intenționează să majoreze impozitele pe proprietate pentru a acoperi „finanțarea partidelor parlamentare, a pensiilor speciale și a clientelei politice”.
Pe fondul scumpirilor, tot mai mulți români caută alternative disperate pentru a-și achita datoriile. O parte apelează la casele de amanet, un sector în plină expansiune, estimat să crească cu 20% până la finalul anului 2025. Alții aleg să declare falimentul personal, prin cereri depuse în instanță.
Restanțele acumulate de populație la bănci și instituțiile financiare nebancare se ridică la aproximativ 3,6 miliarde de euro. Cele mai multe datorii depășesc 90 de zile de întârziere și au ajuns deja la firme de recuperare.
„Gospodăriile se luptă cu disperare cu rambursarea creditelor, mai ales că prețurile mâncării, facturile la utilități și costul vieții în general îi fac să întârzie cu rambursările”, se arată în documentul oficial transmis premierului.
Prin această interpelare, deputatul Veronica Grosu cere executivului să prezinte un plan concret pentru protejarea cetățenilor cu credite, în fața valului de scumpiri și a majorării indicelui IRCC. Mai mult, parlamentara ridică și problema responsabilității politice, întrebându-l direct pe premierul Ilie Bolojan dacă va lua în calcul demisia, în cazul în care peste jumătate dintre români își vor exprima public dorința în acest sens.
