Deputatul AUR de Suceava, Florin Pușcașu, a adresat o interpelare oficială premierului Ilie Bolojan, solicitând promovarea unor politici publice prin care prețul energiei să revină la un nivel suportabil pentru populație și competitiv pentru companiile românești. Parlamentarul atrage atenția asupra vulnerabilităților României în domeniul energetic și critică lipsa de viziune a decidenților care au acceptat închiderea capacităților de producție pe cărbune fără a pune ceva în loc.
În document, deputatul subliniază că războiul din Ucraina a readus în discuție noțiunea de independență energetică, un concept considerat depășit de specialiști, care recomandă în schimb accentul pe securitatea energetică. România este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după Olanda, dar rămâne dependentă de importuri, mai ales iarna.
Datele prezentate arată că România produce zilnic 25-26 milioane de metri cubi de gaze – suficient pentru consumul din sezonul cald, dar insuficient pentru iarnă, când cererea poate atinge 55-60 de milioane de metri cubi pe zi.
În ceea ce privește energia electrică, deși pe hârtie România are capacități de producție instalate duble față de consum, în realitate producția depășește rar consumul.
Conform ANRE, România are o capacitate instalată de aproape 19.000 MWh, însă exploatarea efectivă este mult sub potențial.
- Hidroenergia deține cea mai mare pondere, dar producția reală este cu peste 2.000 kWh mai mică decât puterea instalată.
- Cărbunele ar trebui să aducă 3.092 MWh, dar în ultimii ani producția nu a depășit 1.800 MWh.
- Energia nucleară, stabilă și sigură, se bazează pe cele două reactoare de la Cernavodă, însă fără investiții suplimentare riscă să-și reducă treptat capacitatea.
- Eolienele și fotovoltaicele au rămas la același nivel ca acum cinci ani, fără o creștere semnificativă.
Deputatul Puscașu subliniază că închiderea centralelor pe cărbune, asumată prin PNRR până la 1 ianuarie 2026, reprezintă o decizie hazardată, mai ales în contextul în care Germania – cea mai mare economie a Europei – a redeschis în 2022 centralele pe cărbune și și-a asigurat în 2023 circa 30% din producția energetică din această sursă.
Parlamentarul face trimitere la raportul elaborat de Mario Draghi pentru Comisia Europeană, potrivit căruia prețurile ridicate la energie sunt principala frână în dezvoltarea Europei. În prezent, costurile cu energia electrică și gazele în UE sunt de două până la cinci ori mai mari decât în SUA, afectând grav competitivitatea companiilor europene.
„Energia este un factor cheie al decalajului de competitivitate a Uniunii Europene față de alte regiuni ale lumii. Motivele structurale se află în centrul acestui decalaj și au fost exacerbate în ultimii doi ani”, se arată în raportul citat de deputat.
În România, prețurile la energie sunt cu până la 44% mai mari decât media europeană, ceea ce, în opinia sa, reflectă „un sistem corupt, lipsit de viziune și de un management profesionist”.
În interpelarea adresată premierului Ilie Bolojan, deputatul Puscașu formulează două întrebări punctuale:
- La ce dată vor fi trase la răspundere persoanele vinovate pentru închiderea capacităților de producție ale României pe cărbune?
- La ce dată România își va produce energia necesară consumului propriu și va contribui la securitatea energetică a Uniunii Europene?
Deputatul solicită, de asemenea, redactarea unui raport oficial cu numele persoanelor din România care s-au angajat, în fața Uniunii Europene, să închidă capacitățile energetice bazate pe cărbune.
În timp ce România a acceptat să închidă până în 2026 centralele pe cărbune, statele din G7 au semnat abia în aprilie 2024 un acord care prevede renunțarea la această sursă între 2030 și 2035. Diferența de termene este, potrivit deputatului, încă o dovadă a modului în care România s-a angajat la măsuri drastice fără a-și apăra interesele naționale.
