Conflictul de la Rădăuți intră într-o nouă etapă, după ce primarul municipiului, Bogdan Andrei Loghin, revine public cu o reacție dură la răspunsul transmis de ÎPS Calinic, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. De această dată, disputa depășește zona interpretărilor administrative și se mută într-un registru mult mai grav, al acuzațiilor directe de neadevăr, amestec instituțional și posibil abuz în serviciu.
Primarul îl acuză explicit pe ÎPS Calinic că a prezentat public informații care nu corespund realității, în special în ceea ce privește modul de redactare a documentelor transmise de Arhiepiscopie în legătură cu hotărârea Consiliului Local Rădăuți. În contradicție cu afirmația arhiepiscopului, potrivit căreia documentele ar fi fost elaborate exclusiv în Cancelaria Eparhială, edilul a făcut publică o înregistrare audio în care ÎPS Calinic recunoaște că documentul contestat i-a fost adus de prefectul județului Suceava, Traian Andronachi, pe care îl numește „unul de-al nostru”.
În acest scenariu, nu mai este vorba doar despre o dispută procedurală sau despre nemulțumiri legate de o hotărâre de Consiliu Local, ci despre o posibilă implicare directă a prefectului în redactarea unui document asumat ulterior de Arhiepiscopie și folosit împotriva unei autorități publice locale. O astfel de situație ar ridica semne de întrebare serioase privind respectarea rolului constituțional al prefectului și principiul neutralității administrative.
Primarul contestă și argumentul invocat de Arhiepiscopie privind imposibilitatea realizării unui proiect fără un amplasament stabilit. Deși admite că, tehnic, un teren este necesar pentru faza de execuție, Bogdan Loghin subliniază că nicio autoritate publică nu poate atribui un bun de milioane de euro în lipsa unui concept clar, a unei destinații precise, a unei utilități publice demonstrate și a unor garanții minime privind implementarea proiectului. În acest context, edilul afirmă că solicitarea Arhiepiscopiei nu a fost blocată, ci pur și simplu nu a parcurs pașii administrativi urmați de Biserica Maranata până la obținerea hotărârii de Consiliu Local.
Mai mult, primarul respinge categoric ideea că Arhiepiscopia nu ar fi cerut un tratament preferențial. Din perspectivă administrativă, solicitarea unui teren public fără competiție, fără procedură transparentă și fără un proiect concret este, susține acesta, o cerere explicită de privilegiu. În sprijinul acestei afirmații, edilul afirmă că va prezenta documente care arată modul în care Primăria Rădăuți a sprijinit, de-a lungul timpului, toate cultele religioase, cu condiția respectării cadrului legal și procedural.
În același registru, Bogdan Loghin califică drept „artificiu retoric” comparația făcută de Arhiepiscopie cu proiectul Catedralei Mântuirii Neamului, arătând că, în acel caz, au existat decizii politice asumate, bugete aprobate, hotărâri de guvern și dezbateri publice, elemente absente în situația de la Rădăuți. În viziunea primarului, la Rădăuți nu a existat un proiect, ci doar o solicitare însoțită de presiune și discurs moralizator.
Edilul respinge, totodată, acuzațiile privind presiuni exercitate de administrația locală asupra preoților sau asupra vieții interne a Bisericii, afirmând că Primăria Rădăuți nu a intervenit niciodată în acest sens, ci a sprijinit constant activitatea cultelor. Eventualele tensiuni sau presiuni, susține primarul, ar fi exclusiv probleme interne ale Arhiepiscopiei și nu pot fi transferate asupra administrației locale pentru a justifica un conflict instituțional.
În final, poziția primarului Bogdan Loghin trasează o linie clară între rolul spiritual al Bisericii și responsabilitățile unei autorități publice. Atât timp cât un cult religios solicită bunuri din patrimoniul public, afirmă edilul, acesta intră automat sub incidența regulilor laice ale transparenței, legalității și responsabilității. Din acest punct, conflictul de la Rădăuți nu mai este unul teologic sau confesional, ci unul strict administrativ și juridic, cu potențiale consecințe grave pentru credibilitatea instituțiilor implicate.
Escaladarea publică a acuzațiilor, invocarea existenței unor probe audio și cererea explicită de clarificare a rolului prefectului transformă acest caz într-unul dintre cele mai sensibile conflicte instituționale din județul Suceava din ultimii ani. În lipsa unor lămuriri oficiale rapide și documentate, disputa riscă să adâncească tensiunile dintre administrație, Biserică și reprezentantul Guvernului în teritoriu, cu efecte directe asupra încrederii publice.
