Implementarea sistemului „butonul roșu” în școlile din România a stârnit controverse aprinse în rândul parlamentarilor. Senatorul AUR de Suceava Virgiliu Gheorghe Vlăescu a adresat astăzi o declarație politică tranșantă în Senat, avertizând asupra pericolului de a transforma școlile românești într-un spațiu de suspiciune și delațiune, cu grave consecințe asupra viitorului educației și al democrației.
„Propunerea de implementare a sistemului ‘butonul roșu’, care permite elevilor să raporteze anonim comportamentele colegilor, profesorilor sau altor persoane prin intermediul unei linii de e-mail, ridică o serie de îngrijorări fundamentale cu privire la viitorul educației și al societății românești”, a subliniat senatorul Vlăescu în plenul Senatului.
Potrivit acestuia, măsura ar putea pune bazele unei „culturi a delațiunii”, asemănătoare cu atmosfera descrisă de George Orwell în celebrul roman distopic 1984, în care copiii sunt transformați în instrumente ale controlului social, raportează comportamentele celor din jur și contribuie astfel la distrugerea încrederii și coeziunii sociale.
Senatorul a atras atenția asupra riscului ca elevii să fie încurajați să raporteze anonim orice comportament perceput ca problematic, fără a-și asuma responsabilitatea acțiunilor lor.
„Această practică riscă să normalizeze delațiunea ca reacție automată la orice conflict sau nemulțumire, transformând copiii într-o generație orweliană, dispusă să ‘toarne’ pe oricine, inclusiv pe cei mai apropiați”, a declarat Vlăescu.
El a subliniat că, din punct de vedere psihologic, un astfel de mecanism creează un climat de suspiciune permanentă, cu efecte negative asupra sănătății mentale a elevilor: „Frica de a fi reclamați anonim generează anxietate, nesiguranță și izolare socială, împiedicând formarea unor relații sănătoase”.
Senatorul a evidențiat și efectele toxice asupra colegilor și profesorilor.
„Raportările anonime pot fi motivate de răzbunare sau conflicte personale, ceea ce duce la acuzații false sau exagerate. Elevii vizați pot suferi stigmatizare, izolare sau sancțiuni nejustificate, iar profesorii trăiesc sub presiunea permanentă a unor posibile reclamații anonime”, a avertizat parlamentarul sucevean.
Potrivit declarației sale, acest climat de teamă și neîncredere compromite relația profesor-elev și transformă școala într-un loc al suspiciunii, în loc să fie un spațiu de dezvoltare armonioasă.
„Profesorii vor adopta comportamente defensive, își vor pierde motivația și creativitatea și vor fi copleșiți de stres și anxietate. În loc să formeze caractere și să inspire încredere, școala riscă să devină un instrument de control social”, a explicat Vlăescu.
Senatorul AUR a avertizat și asupra riscului pe termen lung: „Cel mai grav pericol al ‘butonului roșu’ este potențialul său de a pune bazele unui stat dictatorial întemeiat pe delațiune și control social”. În sprijinul afirmațiilor sale, acesta a făcut referire la societatea descrisă în romanul 1984, unde delațiunea și supravegherea permanentă distrug libertatea și încrederea între oameni.
„Dacă elevii sunt educați să raporteze anonim, acest comportament va fi perpetuat și la vârsta adultă, creând o societate bazată pe suspiciune și control, unde fiecare cetățean devine un potențial denunțător”, a punctat Vlăescu.
În finalul declarației sale, senatorul Virgiliu Gheorghe Vlăescu a adresat un apel către Parlament: „Solicităm oprirea implementării ‘butonului roșu’ până la o analiză riguroasă, bazată pe studii științifice și consultarea comunității școlare. În loc să promovăm delațiunea, școlile trebuie să prioritizeze educația socio-emoțională, empatia și rezolvarea constructivă a conflictelor”.
El a cerut testarea sistemului doar prin proiecte pilot, cu evaluări atente asupra efectelor asupra elevilor și profesorilor, și a avertizat că lipsa unor mecanisme clare de verificare a raportărilor anonime deschide ușa către abuzuri și acuzații nejustificate.
„Parlamentul are datoria de a proteja educația și democrația de aceste experimente sociale periculoase. Avem nevoie de transparență, responsabilitate și încredere, nu de mecanisme care seamănă suspiciune și frică”, a încheiat senatorul Vlăescu.
