O nouă interpelare transmisă premierului Ilie Bolojan de deputatul AUR de Suceava, Veronica Grosu, ridică semne de întrebare majore privind direcția fiscală pe care Guvernul intenționează să o adopte în 2026. Parlamentara acuză Executivul că a cedat constant suveranitatea economică în fața Fondului Monetar Internațional și solicită transparență totală asupra planurilor ce vizează taxele și impozitele care ar urma să apese asupra românilor în anul următor.
În documentul înaintat prim-ministrului, deputatul susține că recomandările cuprinse în raportul FMI seamănă mai degrabă cu o listă de sarcini impusă Guvernului României decât cu un simplu set de sugestii. Printre măsurile vizate se numără posibila dublare a impozitelor pe proprietate, introducerea unei taxe pe carbon și trecerea la un sistem de impozitare progresivă a veniturilor. În același timp, taxa pe cifra de afaceri aplicată băncilor și marilor companii ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, pe motiv că ar reprezenta o povară disproporționată pentru firmele cu marje reduse de profit.
Deputatul atrage atenția și asupra recomandării FMI de a continua impozitarea pensiilor și de a elimina facilitățile acordate pensionarilor, măsuri justificate prin impactul bugetar de aproximativ 0,6% din PIB. Fondul încurajează, totodată, creșterea ratei de participare pe piața muncii, în special în rândul femeilor, deși recunoaște că exodul masiv al românilor în străinătate este o tendință demografică profund negativă. În acest context, Veronica Grosu afirmă că reformele Guvernului Bolojan au produs disponibilizări în masă, nu premise pentru angajări, contrar solicitărilor FMI de a crește forța de muncă activă cu 14,5% pentru a impulsiona PIB-ul.
O altă critică vizează incapacitatea României de a gestiona corespunzător fondurile europene, aspect reliefat în mod repetat în cadrul PNRR. Parlamentara susține că FMI cere îmbunătățirea managementului investițiilor publice și reformarea guvernanței în companiile de stat, inclusiv prin corectarea situațiilor de incompatibilitate și a angajărilor politizate din cadrul AMEPIP, instituția care ar trebui să monitorizeze performanța întreprinderilor publice.
În ceea ce privește politica monetară, deputatul amintește că FMI a criticat menținerea artificiului prin care leul este susținut în proporție de aproximativ 18,5% și recomandă o flexibilitate mai mare în administrarea cursului valutar. Toate aceste avertismente vin în contextul în care riscurile economice sunt în creștere, iar Fondul solicită un mix adecvat de reforme pentru restabilirea sustenabilității fiscale după deficitul record înregistrat în 2024.
Raportul FMI sugerează că, după 2026, România ar trebui să adopte măsuri suplimentare pentru corectarea deficitului și stoparea creșterii datoriei publice. Printre aceste măsuri se numără mobilizarea veniturilor prin taxe mai echitabile, stimularea muncii și menținerea unui climat atractiv pentru investiții. Fondul avertizează însă că introducerea de noi măsuri fiscale trebuie făcută cu prudență pentru a nu afecta suplimentar cererea internă.
În declarația sa, Veronica Grosu acuză Guvernul că a pus economia „cu capul în jos”, descurajând angajările prin majorările succesive de taxe și ignorând problemele reale precum corupția – inclusiv în instituțiile care ar trebui să reformeze companiile de stat. Deputatul subliniază că, în timp ce românilor li se solicită contribuții tot mai mari, nu se discută despre costurile partidelor politice sau despre reforma pensiilor speciale.
În finalul interpelării, aceasta adresează premierului o întrebare directă: „La ce dată România va avea specialiști care să stabilească politica fiscală, astfel încât să nu mai aflăm din rapoartele FMI ce impozite se măresc?”.
