Anul școlar 2025–2026 debutează sub semnul unui protest fără precedent în ultimii 35 de ani. Aproximativ 80% dintre profesori vor boicota deschiderea de luni, 8 septembrie, iar peste 30.000 de cadre didactice sunt așteptate să participe la un marș de amploare, de la sediul Guvernului către Palatul Cotroceni.
În acest context tensionat, deputatul AUR de Suceava, Veronica Grosu, a adresat o interpelare oficială premierului Ilie Bolojan, criticând dur măsurile adoptate de Executiv în domeniul educației.
Profesorii și-au anunțat intenția de a protesta fie în stradă, fie în școli, prin refuzul de a desfășura activitățile de predare, urmând modelul aplicat de magistrați în anii trecuți.
„Este pentru prima dată în trei decenii și jumătate când elevii pășesc pragul școlii într-un climat de revoltă generalizată. Cadrele didactice nu cer privilegii, ci condiții normale pentru desfășurarea actului educațional. În schimb, Guvernul le oferă reduceri de posturi, norme mai încărcate și comasări de școli”, a declarat deputatul Veronica Grosu.
În unele școli, festivitățile de deschidere vor fi menținute, în timp ce în altele părinții au fost sfătuiți să-și țină copiii acasă.
Ministerul Educației a confirmat reorganizarea a 850 de unități școlare începând cu anul școlar 2025–2026. Dintre acestea, 507 școli cu personalitate juridică vor fi arondate altor unități, iar restul fuzionează.
Oficialii justifică decizia prin faptul că instituțiile respective nu îndeplineau pragul minim de elevi sau preșcolari prevăzut de lege. În practică însă, măsura înseamnă concedieri de personal auxiliar și administrativ, dar și supraaglomerarea școlilor „absorbante”.
Revendicările cadrelor didactice vizează șapte direcții majore:
- Reducerea posturilor și creșterea numărului de elevi în clasă. O clasă de liceu ar putea ajunge la 34 de elevi, iar la gimnaziu până la 32, comparativ cu 26 în prezent.
- Majorarea normei didactice. Legea 198/2023 modificată de Guvern impune o normă de 20 de ore pe săptămână, ceea ce riscă să lase profesori titulari fără posturi complete și suplinitori fără șanse de angajare.
- Comasarea școlilor. Noile criterii cer un minim de 500 de elevi pentru funcționarea unei unități cu personalitate juridică, ceea ce condamnă școlile mici la dispariție.
- Reducerea plății cu ora. Tariful brut pentru orele suplimentare scade cu aproximativ 50%, fapt ce face imposibilă acoperirea orelor libere.
- Modificări la burse. Bursa de merit (450 lei/lună) se acordă doar primilor 15% dintre elevii fiecărei clase, iar bursele pentru olimpici sunt eliminate. În schimb, se păstrează bursele sociale și tehnologice (300 lei/lună).
În interpelarea adresată premierului Ilie Bolojan, Veronica Grosu ridică trei întrebări-cheie:
- Merită bulversarea sistemului de învățământ pentru o economie de doar 0,02% din PIB?
„Consiliul Fiscal arată că toate aceste măsuri – concedieri, comasări, reduceri de salarii și burse – aduc la buget o economie ridicolă: 0,02% din PIB. Este un preț prea mare plătit pe spatele elevilor și profesorilor”, spune deputata. - Ce soluții are Guvernul pentru creșterea calității actului educațional?
„Cum vom reuși să facem față testelor internaționale, precum PISA, dacă avem clase supraaglomerate și profesori descurajați?”, întreabă Grosu. - Ce măsuri există pentru a reduce abandonul școlar?
Deputata atrage atenția că numeroși elevi abandonează școala din cauza sărăciei. „Ce face Guvernul pentru a sprijini părinții să-și țină copiii la școală?”.
