Au trecut doi ani de la campania electorală din vara lui 2024, dar mirajul promisiunilor frumos ambalate continuă să bântuie municipiul Suceava, lăsând în urmă același gust amar al oportunismului politic. Primarul Vasile Rîmbu, pe atunci un candidat dornic să capteze bunăvoința electoratului, nu a ezitat să defileze pe rețelele sociale alături de nume grele ale fotbalului românesc, precum Ioan Andone sau Dorin Goian, garantând că Suceava va avea, în sfârșit, un stadion modern.
Niște clipuri electorale pline de patos și gata rețeta succesului. Între timp, realitatea a bătut filmul de campanie. Nemulțumirea publică exprimată în urmă cu câteva luni de Dorin Goian, care a taxat dur lipsa de sprijin a municipalității pentru clubul Cetatea 1932 Suceava, a fost doar primul semnal că vorbele din campanie riscă să rămână simple minciuni gogonate, folosite exclusiv ca momeală electorală.
Miza a devenit și mai cinică în ultimele zile, când cortina de pe scena negocierilor de culise a fost ridicată. Discuțiile dintre Primăria Suceava și Consiliul Județean privind cedarea unui teren de aproximativ trei hectare în zona Sălii Polivalente s-au blocat într-un mod aproape absurd.
Pretenția municipalității condusă de Rîmbu de a solicita o sumă uriașă, vehiculată în jurul a 15 milioane de euro pentru acel teren, a pus capăt dialogului cu președintele Consiliului Județean, Gheorghe Șoldan. Această mișcare arată clar că interesul real nu este dezvoltarea infrastructurii sportive, ci un joc de glezne politic extrem de periculos.
În acest context, Gheorghe Șoldan se află în fața unui test major de maturitate. Ar dovedi o naivitate cruntă, atât din punct de vedere administrativ, cât și politic, dacă ar accepta să finanțeze sau să ridice un stadion pe raza municipiului Suceava în aceste condiții.
O asemenea mișcare nu ar fi un act de generozitate pentru suceveni, ci o plasă de siguranță întinsă unui primar care, după ce a întors spatele PSD-ului pentru a migra cel mai probabil spre PNL, caută cu disperare să-și salveze imaginea.
Dacă instituția județeană va face jocul lui Vasile Rîmbu și va construi acel stadion, edilul Sucevei nu va ezita să își aroge toate meritele. Rîmbu se va lăuda public că și-a îndeplinit poate singura promisiune majoră, deși succesul ar fi clădit pe banii și resursele județului. Practic, printr-o astfel de capitulare politică, Gheorghe Șoldan i-ar asigura pe tavă lui Vasile Rîmbu argumentele perfecte pentru a câștiga un nou mandat de primar, transformând administrația județeană în complicele unei mari iluzii electorale.
