Profesorul universitar doctor Mihai Dimian este noul rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), în urma alegerilor care au avut loc la începutul lunii februarie, și unde acesta a întrunit marea majoritate a voturilor exprimate pentru funcția de rector. Profesorul universitar doctor Mihai Dimian a ocupat funcția de prorector al USV începând cu anul 2012, iar în cursul anului 2018 a fost în funcția de rector interimar, în perioada mandatului de ministru al profesorului universitar doctor inginer Valentin Popa. Pentru întreaga sa activitate și pentru atragerea de noi investiții în zonă, profesorul universitar doctor Mihai Dimian a primit titlul de Cetățean de Onoare al Sucevei.
Glasul Sucevei: Ați preluat conducerea USV. Ce proiecte de dezvoltare a Universității aveți în vedere pentru perioada următoare?
Mihai Dimian: Există, pe de-o parte, proiectele de infrastructură care sunt foarte importante, înseamnă noi clădiri sau modernizarea clădirilor existente atât în Campusul 1, cât și în Campusul 2. Sunt pe de o parte, lucrări care necesită finalizare, cum ar fi modernizarea corpului B, extinderea și modernizarea corpului J. Pe de altă parte, momentan suntem la început în zona de documentații pentru clădirea Facultății de Medicină și Științe Biologice, vizavi de campusul universitar, pe terenul ce a fost pus la dispoziție de Consiliul Județean în curtea spitalului. Este o poziționare foarte bună, între universitate și spital, foarte aproape de amândouă. Sigur că momentan trebuie să obținem autorizație de construcție și ulterior să vedem dacă finanțăm din venituri proprii plus credite sau să identificăm o finanțare europeană sau națională în acest sens. Pe de altă parte, în Campusul 2 există deja în construcție, cu termen de finalizare începutul anului 2026, dar sperăm să fie mai aproape de finalul anului 2025, un cămin de 826 de locuri prin Compania Națională de Investiții. Am câștigat recent proiectul pentru învățământ, campusul pentru învățământ dual, un proiect de aproape 30 de milioane de euro, împreună cu liceele din Suceava, Neamț și Botoșani. În județele acestea încercăm să revitalizăm și să dezvoltăm învățământul tehnic în forma duală. Ce înseamnă acest învățământ dual? Înseamnă că partenerii industriali deja se implică mult mai mult, atât în ceea ce privește derularea proiectului procesului de învățământ în universitate, respectiv preuniversitar, cât și în practica efectuată. Și avem 20 de parteneri puternici din cele trei județe, care vor asigura și o anumită finanțare a burselor elevilor, respectiv viitorilor studenți. Acum suntem la faza de prospectare a terenului, studiul geotehnic și realizarea proiectului tehnic urmând sigur să înceapă și construcția. Sperăm să nu fie dificultăți cu aceste finanțări din Planul Național de Reziliență și Redresare și să putem finaliza proiectul și finanța toată construcția în timpul preconizat pentru asigurarea independenței energetice a Campusului 2. Avem în plan realizarea unui parc fotovoltaic de 2,5 hectare, care va asigura necesarul atât pentru ce am propus acum, pentru dezvoltare, cât și pentru dezvoltări ulterioare. Sigur că între timp a crescut acolo, să spunem, un parc dendrologic ce se întinde pe aproximativ 5 hectare și va crește în continuare. Se dezvoltă în fiecare an cu ajutorul colegilor de la Silvicultură. Este, de asemenea, în competiție, momentan nu este câștigat, a trecut de etapa de eligibilitate, un alt proiect de infrastructură, de astă dată socială, și anume o cantină studențească, alături de căminul respectiv, să putem construi o cantină, o casă de cultură a studenților, care ar fi utilă pentru întreg orașul, pentru că ar fi o sală de 600 de locuri. Noi acum avem doar Casa de Cultură a Sindicatelor, dar de multe ori nu ne putem desfășura activitățile în cadrul ei din motive tehnice. Nu sunt cele mai bune condiții acolo. Studenții sigur că au nevoie de o casă a lor. În momentul de față funcționează într-un spațiu închiriat. Deci, pe lângă această sală vor fi alte săli mai mici, care vor asigura și partea de pregătire pentru cercuri studențești, artistice sau de altă natură, derulate de Casa de Cultură a Studenților și un complex sportiv, în special teren de sport, teren de fotbal, nu de dimensiunile competițiilor oficiale profesioniste, dar pentru competițiile universitare ar trebui să fie de ajuns. Vom vedea în lunile următoare dacă și acest al treilea proiect, va fi finanțat. Noi spunem că șansele sunt mari, dar sigur așteptăm rezultatul. Aceste proiecte nu țin numai de noi. Noi ne-am făcut treaba, am câștigat proiecte, le implementăm, dar la un moment dat, dacă statul nu-și plătește constructorii, ei pleacă de pe șantier. Deci sperăm să nu ajungem în astfel de situații. Și, repet, deși oamenii apreciază foarte mult dezvoltarea, construcția, până la urmă, ceea ce consider că este foarte important, este poate o schimbare de mentalități, poate înțelegerea mai bună a rolului Universității pentru comunitate și totodată adaptarea la noile tehnologii, la ceea ce vedem că se întâmplă pe piața muncii atât în prezent, cât și perspectivele de dezvoltare ale acestuia. De aceea, chiar și planul meu managerial începe cu aceste obiective. Deși răspunsul la întrebarea dumneavoastră a fost orientată mai mult către zona de construcții. De fapt, e foarte important ca toți profesorii să înțeleagă această nevoie de comunicare permanentă cu industria și cu absolvenții noștri, să preluăm acel feedback, acel răspuns din partea lor. Pe de altă parte, eu mi-am intitulat programul USV 4.0, din perspectiva adaptării universității la ceea ce vedem că se profilează a fi o nouă revoluție industrială. Societatea a trecut prin trei revoluții industriale. Dacă ar fi să asociem un singur cuvânt, ar fi mecanic, electric și IT. Acum ne îndreptăm spre o nouă revoluție industrial și se alocă deja mult mai mult spațiu roboților inteligenței artificiale în ceea ce privește munca, iar omul trebuie să supravegheze într-un fel aceste procese, trebuie să știe ce să introducă, spre exemplu într-un program de inteligență artificială, să știe ce să valideze la final, atunci când inteligența artificială oferă un anumit răspuns. Și de aici vine, pe de o parte 4.0. Pe de altă parte, în evoluția universităților constatăm că am trecut prin trei generații de universități. Prima universitate era o universitate religioasă, chiar dacă avea și studii de drept și poate filozofie, dar era sub tutelă religioasă. În a doua generație, universitățile au devenit universități laice și au adăugat acestor domenii clasice, să spunem științele exacte, metoda aceasta experimentală de studiu și totodată artele liberale. În cea de-a treia generație, care a început în Germania, dar care se află acum în apogeu în întreaga lume, este universitatea care formează, dar și generează cunoștințe, face cercetare, în egală măsură cu educația. Însă a patra generație de universități care se profilează, dezvoltă componenta antreprenorială. Deci, sper că, așa cum repet, în ultimii 12 ani, am încercat să contribui la dezvoltarea componentei de cercetare a universității, să ajung astăzi și ca finanțare și ca implicare a oamenilor la egalitate cu educația. Și chiar acum proiectele depășesc ca valoare finanțarea pentru studenți în universitate. Da, sigur că nu sunt doar proiecte de cercetare, sunt și proiecte de dezvoltare, cum spuneam, a infrastructurii, dar iată, această activitate nedidactică, da, atrage mai mulți bani în prezent universității decât activitatea de finanțare efectivă per student și încercăm să dezvoltăm aceasta a treia componentă a universității. Spuneam pe de o parte antreprenoriatul, pe de altă parte orientarea către societate. Nu vom sta doar într-un turn de fildeș ca într-un palat de cleștar aici, în Universitate, ci trebuie să ieșim să vedem. Este dificil, pentru că România, spre deosebire de alte țări, nu oferă posibilitatea transferului rezultatelor cercetării. Noi trebuie să facem cercetare, să ne comparăm cu cei din străinătate, să ajungem să fim la nivelul lor, să citească lucrările noastre, să ne citeze. Avantajul lor este că ei au o industrie în care se duc și aplică lucrurile astea. Noi constatăm aici că nu avem industria respectivă. Repet, multe lucruri nu țin neapărat de partea de construcții sau partea financiară, ci țin de aceste mentalități, iată, în cazul de față, de cultivarea sentimentului de apartenență la această comunitate, care este reprezentată de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava sau cum va fi ea dezvoltată în viitor.
Glasul Sucevei: Ce credeți că ar trebui făcut pentru ca Universitatea să se mențină pe acest trend ascendent, și, să mai și crească? Ați punctat resursa umană, mentalitățile, ce altceva ar mai fi?
Mihai Dimian: Știți, creșterea e destul de greu de definit. Ne interesează să creștem numărul de absolvenți care sunt pregătiți pentru piața muncii și care sunt încadrați în domeniu. Chiar mă interesează adevărul, nu doar o perspectivă a adevărului. Am depus un efort semnificativ ca România să aibă răspunsul la această întrebare, nu doar Universitatea din Suceava. Am vrut să unesc baza de date a studenților din România, care între timp au devenit absolvenți. Ea se numește Registrul Matricol Unic și care are toți studenții din România din ultimii cred că 15-16 ani, deci deja sunt absolvenți de 10 ani, cu baza de date REVISAL, care este baza de date a contractelor de muncă din România. Cel puțin două treimi dintre absolvenți lucrează cu contract de muncă. Sunt alții care sunt liberi profesioniști, sunt profesii liberale care nu necesită un contract de muncă. Sunt oameni care au plecat în străinătate și nu-i regăsim în acest Revisal, dar ar fi un moment al adevărului. Asta ar simplifica foarte mult lucrurile. S-a considerat însă că poate nu sunt respectate anumite standarde GDPR. Noi spunem că pregătim pentru prezent, dar trebuie să avem și o previziune asupra pieței muncii, astfel încât să îi pregătim poate și pentru ce se va întâmpla peste cinci ani. Acum încerc să dezvolt un laborator de calculatoare cuantice și îi învăț pe studenți să programeze cuantic. Sunt ferm convins că în cinci ani de zile vor avea și această componentă pe piață. Unii chiar vor lucra în ea, alții vor trebui să știe despre ea. Da, așa cum a fost cu inteligența artificială, Da, noi am introdus cursul de inteligență artificială, am încercat să-i pregătim. Acum e clar că ea este prezentă și majoritatea doresc să o folosească.
Glasul Sucevei: Cât de mult credeți că contează prezența USV-ului în clasamentele internaționale?
Mihai Dimian: Universitatea din Suceava este o universitate relativ tânără în ceea ce privește vârsta universităților în general și chiar din România. Vorbim de 61 de ani de învățământ superior. Mulți din orașele mari Iași, București, Cluj, spun că nu ar fi trebuit să se facă universitate la Suceava, că era de ajuns o universitate la Iași, la București, la Cluj. Deci noi, în primul rând, trebuie să dovedim. Chiar dacă noi știm că se înșală, trebuie să îi convingem și pe ei de acest lucru. Lucrurile s-au mai schimbat și la noi, și m-am bucurat să văd atunci când am revenit, că profesorii au devenit mai deschiși. Există o evoluție. Noi am pierdut în educație, să spunem, competiția cu divertismentul în ceea ce privește dispozitivele digitale. Deci ne-a fost teamă să intrăm în această lume digitală. Poate și pentru că studenții sau elevii erau mai buni ca noi în utilizarea acestor dispozitive digitale, eu fiind învățat ca profesor că trebuie să fiu undeva mai sus și numai eu ofer. Am făcut deja achizițiile pentru a dezvolta un laborator în cadrul Facultății de Științe ale Educației pentru educația prin joc digital. Noi îi învățam pe profesori și pe învățători cum să învețe elevii prin joc, dar nu prin joc digital. Dar ei se joacă pe dispozitiv. Deci noi iarăși ne supărăm că nu mai citesc cărți, elevii, studenții, că eu sunt obișnuit să le dau exemple din cărți, dar eu m-am dus peste lumea lor, a jocurilor, să le dau exemple din jocurile alea pe care le joacă ei cu atâta interes? Și dacă le-ai vorbi despre ele, poate le-ar stârni interesul, le-ar capta mai mult atenția. Trebuie să ne îndreptăm și noi cu învățământul către această zonă și în felul acesta se vor găsi și ei mai bine. Dar, vedeți, înseamnă practică. Da, înseamnă lucru în echipă, înseamnă să te duci acolo unde vezi că există interesul lor.
Glasul Sucevei: Care sunt atuurile USV în competiția națională și nu numai, de atragere a studenților?
Mihai Dimian: Noi momentan suntem o universitate regională transfrontalieră. Studenții noștri vin 64% din județul Suceava, 11 -12% din Botoșani, 12% din Republica Moldova, vreo 3-4% din Ucraina, din Neamț, din Iași. Deci este o zonă, e adevărat, transfrontalieră. Avem peste 1.500 de studenți din afara țării, un număr impresionant, dar majoritatea sunt etnici români. Când vei dori să atragi studenți din diverse locuri ale lumii sau chiar ale țării, ai nevoie de această recunoaștere internațională, de clasamente. Dacă vom avea medicină sau mai precis, când vom avea medicină, sigur că un program de medicină în limba engleză va atrage și studenți din străinătate. Și atunci pot spune că se uită și în topurile internaționale atunci când aleg universitatea noastră. Și am crescut în ultimii ani. Cred că suntem o universitate dinamică. Am dezvoltat aproximativ 40 de programe în ultimii șase ani de zile, și le-am dezvoltat uitându-ne la piața muncii, uitându-ne la interesul tinerilor. Poate nu toate vor rezista dar o mare parte s-au dovedit a fi un succes. Această ofertă academică nu exista acum 6 ani. Lucrăm acum la un program de cinematografie și media. Da, se numește scenaristică, publicitate, media, comunicare audiovizuală, deci nu e film, nu facem filme aici. Dezvoltăm în continuare. Sperăm să fie interes pentru ceea ce dezvoltăm. Noi cel puțin facem studiile aferente. Deci această adaptare continuă a ofertei, noutatea, dinamismul diversității, constituie avantaje. Chiar dacă suntem o universitate medie, iată că reușim să oferim această viață studențească într-un spațiu relativ redus. Ai cămine, ai cantină, ai sălile de curs, de laborator, într-un campus. Eu zic să avem răbdare, construim cu răbdare, dar deja observăm că numărul persoanelor care au venit din străinătate, de la universități de prestigiu, este mai mare. Cu siguranță ponderea este mai mare decât în alte universități și cred că și din acest punct de vedere, alături de cei de aici care s-au dezvoltat și au o carieră frumoasă aici, iată și ceilalți care au demonstrat deja în străinătate că pot fi la un nivel înalt, vin aici și oferă studenților, o pregătire. Universitatea din Suceava, pe lângă atuurile exprimate, cred că oferă această abordare mai apropiată de student. Da, și cred că e bine să vedem că venim în Suceava să învățăm și după aceea n-avem decât să ne alegem un loc de muncă oriunde în această lume.
Glasul Sucevei: Unde vedeți Universitatea peste cinci ani?
Mihai Dimian: Sigur că am făcut un plan pentru acești cinci ani și o văd implementând măsurile pe care le-am prezentat în acest plan. Într-un cuvânt, într-o propoziție, eu sper că o să văd, o Universitate adaptată acestei noi revoluții industriale, Industrii 4.0, o universitate care o să aibă și această componentă antreprenorială orientată către societate, în egală măsură cu componenta educațională și de cercetare.
