România se află în fața unor provocări de securitate fără precedent, cu războiul la graniță și incidente repetate în care drone străine încalcă spațiul nostru aerian.
Într-un astfel de context, Parlamentul României a dezbătut și votat un proiect de lege care permite doborârea dronelor și avioanelor care pătrund ilegal în țară.
O măsură de bun-simț, menită să protejeze suveranitatea și siguranța cetățenilor români.
Și totuși, cine credeți că s-a opus? Exact cei care își clamează cel mai tare „patriotismul” și dragostea de țară.
Din cei 297 de deputați prezenți, proiectul a fost susținut de 82 de deputați PSD, 44 de la PNL, 33 de la USR, 19 de la UDMR, 16 de la minorități și 2 neafiliați.
Împotrivă au votat însă 55 de deputați AUR, 24 de la SOS și 20 de la POT, în timp ce 2 neafiliați s-au abținut.
Așadar, cei care în fiecare zi ne predică despre suveranitate, despre „glia strămoșească” și despre „neam” au decis că România nu trebuie să aibă dreptul de a se apăra de intruziuni aeriene. Ipocrizia este totală.
Cum poate cineva să se autointituleze apărătorul României, dar să voteze împotriva unui proiect care tocmai asta face: apără România?
Să ne imaginăm că mâine o dronă cade într-o zonă locuită, provocând victime. Ce vor spune acești „patrioți de carton”? Vor da vina pe Guvern? Pe NATO? Pe „oculta mondială”? Sau vor avea decența să recunoască că ei au votat împotriva unei legi care ar fi permis neutralizarea unor astfel de amenințări?
Nu putem să ne permitem luxul ipocriziei într-o perioadă în care realitatea geopolitică ne obligă să fim pregătiți. Suveranitatea nu se apără doar din gură, pe rețelele sociale sau în studiourile televiziunilor prietene.
Suveranitatea se apără prin decizii ferme, prin legi care protejează România și pe români. Votul din Parlament a arătat clar cine înțelege acest lucru și cine doar se folosește de lozinci pentru capital politic ieftin.
Când adevăratul patriotism a fost pus la test, unii au ales să trădeze România. Și-au arătat adevărata față: cea a populismului gol, care se prăbușește în fața oricărei realități dure.
